La Chişinău, vremea vorbelor a trecut
Grea viaţa de autor de sondaje în Republica Moldova. După ce Vasile Dâncu s-a fript cu mai mult de 10% la alegerile generale, acum un nou exit-poll ni l-a dat duminică seară pe Dorin Chirtoacă, ales din primul tur de scrutin. Pentru ca a doua zi să se schimbe de două ori. Luni, comunicatele oficiale cu rezultate parţiale îl dădeau câştigător din primul tur pe Igor Dodon, marţi dimineaţa deja se anunţa că va fi turul doi. Oricum, iar avem sondaje care ies mult din marja de eroare. Data trecută am îndemnat la precauţie când lumea exulta duminică seara: în mod tradiţional, PCRM este subevaluat în sondaje.
Acum două săptămâni, un lider politic liberal îmi spunea că sunt siguri că va ieşi Chirtoacă din primul tur, aveau sondaje interne care arătau asta. Omul nu avea nici un motiv nici să mă mintă, nici să falsifice sondajele interne ale partidului. Nu mă bag în metodologia de sondaj, dar avem deja un patern cu alegătorii PCRM care nu declară că votează cu acest partid, deci ori ar trebui să ajusteze rezultatele cu acest factor, ori să renunţe să mai anunţe exit-polluri, altfel nu se va mai uita nimeni la ele şi suspiciunea de fraudă se va instala definitiv.
Revenind la rezultatul propriu-zis, cât de mare este catastrofa? Nu e chiar catastrofal şi ar fi bine ca Alianţa pentru Integrare Europeană să ia lovitura de la Chişinău ca genul de şut în fund care te poate îndemna la un pas înainte. Candidatul Partidului Comuniştilor, Igor Dodon, este oarecum atipic. A fost ministru al Economiei pe vremea lui Voronin şi a avut o imagine de tehnocrat, nedevenind membru al partidului decât foarte târziu, în opoziţie. Şi-a făcut o campanie agresivă în Chişinău, ba chiar profesionistă.
A furat startul cu teasere prin tot oraşul încă dinainte de campania electorală oficială. Iar mesajul său a fost unul pur administrativ-tehnocratic, promiţând chestii concrete şi aproape fără mesaje politice. Comuniştii au vrut să vândă electoratului un „gospodar" care să rezolve probleme, spre deosebire de liderii certăreţi de la putere. Acesta a fost mesajul care le-a adus voturi. Alură de tânăr moldovenist (ostil României), imagine de tehnocrat-gospodar, cu blog activ, Dodon este noua imagine a PCRM. S-a tot aşteptat de la el să rupă partidul, dar nu a făcut asta.
Când se fac liste la Chişinău cu cine ar trebui/ar vrea unii să rupă partidul şi să-l reformeze, Dodon e mereu pe acolo. Dar Voronin e mai rezistent decât ar fi pariat mulţi. De altfel, cuminţenia de partid a lui Dodon a dat rezultate: a beneficiat automat de zestrea electorală a partidului, minoritatea rusofonă şi nostalgicii sovietici.
Diferenţa dintre Chişinău şi restul Moldovei este mare şi e o lovitură în primul rând simbolică pentru AIE faptul că a făcut figură proastă în cel mai european oraş, cu cel mai reformist electorat. Din Chişinău şi cu victoria lui Chirtoacă la alegerile locale precedente a început pierderea puterii de către Voronin.
Acum două săptămâni, şeful delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău a dat o declaraţie care a făcut valuri: luna de miere cu AIE a trecut, vremea vorbelor a trecut. Acum Alianţa primeşte acelaşi mesaj din partea electoratului. Orientarea proeuropeană a guvernului şi-a cam epuizat posibilităţile de vorbărie şi mesaj politic, dacă moldovenii nu vor simţi ceva rapid în nivelul de trai, AIE va sfârşi prost.Sunt exemple de incredibilă lentoare în modul în care se mişcă lucrurile la nivel practic. Unul doar aparent minor: liberalizarea spaţiului aerian. E inacceptabil ca moldovenii să plătească cele mai scumpe bilete de avion din Europa.
Reforma asta nu presupune cine ştie ce costuri sau chestii complicate. E ceva simplu de făcut dacă există voinţă politică, dar nu există. E ruşinos că oamenii vin la Bucureşti cu microbuzul sau merg la Odessa pentru a lua avionul spre Europa, când aeroportul din Chişinău este aproape mereu gol. Timişoara a devenit oraş de legătură cu Italia, prin operatorul low-cost românesc Carpatair, dar accesul lor acolo e o excepţie. Legătura aeriană cu capitale mari europene (inclusiv cu Bucureştiul) este monopol Air Moldova. Un guvern european care tot întârzie să ofere cetăţenilor călătorii ieftine pentru că are de apărat un monopol de stat. Doar un exemplu de neînţeles. La fel cum de neînţeles a fost şi decizia de a amâna anunţul privind privatizările după alegeri, de parcă alianţa de guvernare vrea să facă reformele pe ascuns. Cu alte cuvinte, AIE îşi dezamăgeşte tocmai electoratul fidel.
E drept că nu e doar vina lor. Uniunea Europeană nu e la înălţimea momentului în Moldova. În ţări din acestea mici, aflate la graniţe pe imperii, trebuie să lucrezi în funcţie de moment şi să te mişti rapid dacă vrei să schimbi lucrurile. Comisia Europeană negociază Acordul de Asociere cu Moldova de aproape doi ani, e aproape gata documentul în sine şi acum încep negocierile pentru o zonă de liber schimb, ce va integra de facto economia moldovenească în piaţa europeană. Negocierile au mers rapid dacă comparăm cum merg acest gen de negocieri de obicei, oricum mai rapid decât cele cu Ucraina, începute cu doi ani mai devreme şi rămase mult în urmă. Totuşi, au mers suficient de rapid pentru a influenţa situaţia în teren la Chişinău? Mai degrabă nu. UE este aici victima propriilor proceduri.de CRISTIAN GHINEA
Sursa
2011-06-11 08:10:00