Bienala de artă de la Veneţia

Pe 4 iunie, va fi inaugurată cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de la Veneţia. R. Moldova va fi prezentată în două pavilioane. Pictorii de la noi, însă, consideră dubios felul în care au fost selectaţi reprezentanţii R. Moldova la acest eveniment artistic european.
În opinia lui Ştefan Rusu, artist vizual, la Bienala de Artă de la Veneţia se prezintă arta contemporană care oglindeşte lucrurile în complexitate. Reprezentanţii R. Moldova ar fi trebuit selectaţi printr-un concurs special, ceea ce nu s-a întâmplat, susţine artistul.

Mai mult decât atât, oriunde în altă parte, pretendenţii de a reprezenta ţara participă la concursuri deschis, fiind apreciaţi de un juriu impunător. În Moldova, însă, lucrurile par lipsite de transparenţă, n-a fost anunţat niciun concurs, nu este clar prin ce minune anume aceşti artişti au ajuns să ne reprezinte. La fel de netransparent s-a făcut selecţia artiştilor moldoveni şi pentru  ediţiile din 2007 şi 2009. Ştefan Rusu spune că a aflat despre participarea R. Moldova la aceste evenimente doar după prezentarea de la Veneţia: «În Moldova n-a ajuns nicio informaţie de nicio culoare, nici critică, nici laudativă. Noi avem peste 500 de profesionişti doar în domeniul artelor plastice. În plus, pe lângă cei din ţară, avem mulţi artişti stabiliţi în afara ţării, care sunt foarte activi, care practică şi care ar fi putut veni cu un proiect concret de participare, dacă li s-ar fi dat şansa».

Unul dintre aceşti artişti este pictorul Pavel Brăila, care susţine că Ministerul Culturii trebuie să anunţe comisarul pavilionului şi concursul în cadrul căruia curatorii prezintă artiştii şi conceptul expoziţiei, care trebuie să corespundă conceptului Bienalei. «La Bienală trebuie să fie prezentat un proiect artistic bun, ce nu ţine neapărat de ţară, mai spune pictorul. Important este ca lucrările să fie din context contemporan, nu simple picturi cu nuanţe de expresionism sau cubism». Brăila va participa la Bienala din acest an, dar în pavilionul României. Va fi prezentată o revistă despre lucrarea sa. Dacă însă i s-ar fi propus să prezinte R. Moldova, artistul spune că, probabil, ar fi fost de acord, în cazul în care ar fi fost sigur că e un concurs transparent.

Nu este pentru prima dată când artiştii din R. Moldova participă la Bienală în pavilionul altei ţări.

Astfel, în 2005, scriitoarea Nicoleta Esinencu a participat de asemenea în pavilionul României. «Am primit o invitaţie de la curatorul Marius Babei. Proiectul a fost prezentat de artistul Daniel Knorr, îşi aminteşte scriitoarea. Ideea era de a prezenta un pavilion gol şi de a face o publicaţie în care să se pună texte despre Europa. A fost ales textul meu «Fuck You Eu.ro.pa!». A fost anunţat un concurs la Ministerul Culturii din România. Marius Babei a depus proiectul, a câştigat şi l-a realizat. Pare foarte simplu atunci când totul e corect.» Nicoleta Esinencu îşi dă cu părerea că, dacă ar fi mai multă transparenţă, totul ar fi mult mai clar. În caz contrar, primul lucru pe care-l bănuieşti, susţine scriitoarea, este «corupţia sau interese, sau promovare, sau cumătrism».

În toate ţările concursul este organizat de Ministerul Culturii, iar în final juriul competent în domeniul dat numeşte învingătorii. Boris Focşa, ministrul culturii, susţine că Moldova nu are un contract încheiat cu Veneţia, din care cauză: «Este un concurs acolo, la Veneţia, şi ei selectează proiectele, nu Ministerul Culturii din Moldova».

Participanţii la Bienală susţin că la Ministerul Culturii din Veneţia a avut loc un concurs, unde fiecare dintre ei şi-a prezentat proiectul şi în urma căruia a primit acordul de a-şi prezenta ţara. Problema este că Moldova nu are un pavilion în Veneţia. Din această cauză, ei sunt nevoiţi să arendeze un loc pentru a-şi putea prezenta proiectul, ceea ce e foarte costisitor şi, susţine Nicoleta Stati, participanţii sunt nevoiţi să caute sponsori. Astfel, pictorul Mark Verlan spune că, pentru a putea participa la Bienală, «trebuie să fii pictor, să ai talent, multă răbdare şi… bani, mulţi-mulţi bani. Fără bani nu faci nimic».

Igor Avramenco, unul dintre reprezentanţii brand-ului «Moio», este indignat de faptul că statul nu acordă ajutor financiar: «Rusia a acordat opt milioane de euro, Ucraina – două milioane, iar Moldova – niciun bănuţ. Eu personal m-am adresat autorităţilor statului. Am trimis chiar şi mesaje electronice, dar nimeni nu mi-a răspuns, deşi noi promovăm ţara noastră. Păcat că statul nu înţelege importanţa acestui fapt».

Pentru prima dată în istoria Bienalei, unei ţări i se permite să prezinte două pavilioane. Igor Avramenco spune că aceasta este o excepţie care nu s-a mai întâmplat până acum. Astfel, un pavilion va fi prezentat de Mark Verlan, Aliona Cononova şi Igor Avramenco, cu proiectul intitulat «Transnistria», iar în celălalt pavilion va fi prezentat vernisajul expozițiilor «Cognition» de Nicoleta Stati și «World around me» de Valeria Duca. Reprezentanţii R. Moldova nu ştiu mare lucru despre proiectele altor participanţi, fiecare concentrându-se asupra propriei lucrări.

Totuşi, reprezentanţii R. Moldova la Bienala de la Veneţia speră să ţină legătura unii cu alţii. «Faptul că la Bienală participă şi alţi oameni de artă este semnificativ. Sperăm să ne înţelegem, mărturiseşte Igor Avramenco. Îi vom invita la noi şi, la rândul nostru, vom vizita pavilionul lor. Poate aşa va începe primul dialog». Echipa sa va prezenta o uşă întredeschisă, care ar simboliza necesitatea ca cineva să facă primul pas spre comunicare. Mai mult decât atât, după cum susţine reprezentantul brand-ului «Moio», s-a depus deja cerere ca proiectul grupului lor, după Bienală, să fie expus la un muzeu din Milano.

Bienala de Artă de la Veneţia este cel mai vechi şi mai prestigios eveniment de artă. Ea a fost inaugurată în 1895. Deşi este cea mai veche, aici este reflectată anume arta contemporană. În 2011, Bienala de la Veneţia se va desfăşura în perioada 4 iunie – 27 noiembrie, când expoziţiile vor fi deschise publicului larg.