SECRETELE ISTORIEI : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL - CONCLUZIILE DOMNULUI MAREŞAL ION ANTONESCU - Partea a 30 -a

 În exclusivitate pentru Tribuna Basarabiei şi Secretele Istoriei Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”(DOCUMENTE  DE ARHIVĂ )- Partea a 30-a -
1942Documentul135GUVERNĂMÂNTUL PROVINCIEI BASARABIACONCLUZIILEDOMNULUI MAREŞAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORULSTATULUI, LA Insepcţiunea făcută în Provincia Basarabiaîn zilele de 7, 8, 9, 10 şi 11 Aprilie 1942
             Timp de 5 zile, din zori şi pânătârziu în noapte D-l Mareşal Conducător a parcurs întreaga Provincie, cercetândşi inspectând totul, de la gospodăria umilă a pescarului din Delta şi până lacele mai înalte instituţiuni de Stat, în dorinţa de-a pune la baza operei de conducere şi reconstrucţie a Statului, izvorulviu şi permanent  al tuturorrealităţilor şi pentru a verifica direct, măsura în care descentralizareaadministrativă, în cadrul largei autonomii ce s-a acordat Basarabiei şi-aîndeplinit scopul de-a realiza cât mai grabnic, mai complect şi mai temeinicopera de redresare şi de promovare materială şi morală a Provinciei.             Numeroasele constatări, îndrumăriledate şi declaraţiunile făcute de D-l Mareşal în cursul acestei inspecţiuni,depăşesc prin importanţa lor covârşitoare cadrul unor probleme de intereslocal. Ele înfăţişează pe planul general de conducere a Statului, programul deînfăptuiri şi gândul Mareşalului; principiile viitoarei structuriadministrative a Statului; normele de bază, îndreptarul şi crezul munciituturor, pentru consolidarea şi ridicarea Ţării, pentru promovarea economică,naţională a neamului, pentru vasta operă de reconstrucţie naţională comandatăde Mareşalul Conducător.             Pentru Provincia Basarabia,constatările, îndrumările şi declaraţiunile Conducătorului Statului,constituiesc bilanţul realizărilor urmărite printr-o muncă neobosită.,perseverent şi continuu timp de 8 luni, de la desrobire şi până în prezent,bilanţ cu care se închee prima etapă de lucru a Guvernământului şi în acelaşitimp, directivele fundamentale ale programului pe baza căruia Guvernământulîncepe cel de la doilea capitol al activităţii sale.             Ordinele şi dispoziţiunileMareşalului, au fost aduse la cunoştinţa Directoratelor şi judeţelor.             Redăm concluziunile cu careConducătorul Statului şi-a încheiat inspecţiunea, în ziua de 11 Aprilie 1942 la Bălţi.
CONCLUZIUNILED-lui Mareşal Ioan Antonescu, Conducătorul Statului laInsepcţiunea făcută în Provincia BasarabiaÎn zilele de 7, 8, 9, 10 şi 11 Aprilie 1942Declaraţiunile D-lui Mareşal, făcute la BălţiÎn ziua de 11 Aprilie 1942             Profitând de ocazia întoarcerei depe front, am vizitat Basarabia de la gurile Dunărei şi până la Nord.             Nu sunt omul discursurilor, suntomul acţiunei şi aceasta cer de la toţi.             Discursurile şi politica de astăzi,sunt acele ale muncii, munca intensă şi productivă, de la Conducător şi până la ultimul locuitor al ţării.             Muncind neobosiţi, vom ridicaaceastă ţară.             Prin muncă cinstită, vor promovaelementele de merit.             Eu am pornit de jos şi am ajunsprin muncă, fără politică, ci din contra luptând mereu în contra politicii.             Nu putem întemeia un stat puternic,cu funcţiuni naţionale autentice, conştient şi prosper, fără o administraţiesănătoasă şi constructivă.             Lupt să modific administraţiapentru că prin administraţie să facem educaţia neamului şi să refacem Statul,punând la temelia sa o nouă ordine administrativă.             Trebuiesă facem din ţara aceasta un stat al ordinei, al muncei şi al disciplinei.             Factot ce este posibil să purific administraţia şi s-o transform într-o adevăratămagistratură, stăpână pe destinul ei şi conştientă de misiunea ce are deîndeplinit.             Voi transforma metodele de lucru şitipicul unei administraţii de birou, voi pune cea mai mare grijă înselecţionarea funcţionarilor administrativi şi le voi da posibilităţi practice,pentru a creia un corp cu prestigiu moral şi toată independenţa de acţiune,necesare pentru ca administraţia noastră să se fromeze într-o sănătoasătradiţie administrativă de muncă disciplinată şi constructivă, prin care vorreface ţara pe toate planurile şi vom asigura neamului nostru un viitor maifericit.             Trebuiesă simplificăm integral ghemul încurcat al Statului, problemele şi personaluladministrativ, pentru a creea o administraţie de iniţiativă şi de acţiune, subo singură directivă şi o singură conducere.             Cunoaşteţi care ştie punctul meu devedere în privinţa birocratismului. Este lupta mea din totdeauna, împotrivahidrocefaliei Statului român şi hârtiilor inutile.             Am fost şi sunt duşmanul dosarelor.În toată activitatea mea, nu m-am încurcat în paperaserie şi chinozeriebirocratică.             Nu vă încurcaţi în dosare şi hârtiişi nu copleşiţi pe alţii cu hârtii.             Activitatea Dvs. să fie practică şiîn teren.             Noile legi structurale, ne vorscoate definitiv din haosul birocratic.             O ţară nu se poate reconstrui, nuse poate ridica şi consolida, fără muncă, fără jertfe şi fără sacrificii.             Cer aceasta tuturor şi în primulrând funcţionarilor publici.             După cum ostaşul de pe front nu areodihnă, stând zi şi noapte cu arma în mână pentru a ne apăra graniţele, cei dinspatele frontului trebuie să fie cuprinşi de acelaş elan al eforturilornecondiţionate, pentru salvarea Patriei şi binele public.             Sacrificiile grele pe care le-amfăcut până în prezent, ne impun obligaţia de-a consolida realizările noastre şi de-a promova viaţa Statului întoate domeniile.             Am făcut şi fac toate eforturile,pentru a da cât mai complicat posibilităţi materiale funcţionarilor.             Nu am putut da tot ce aşi fi vrut,fiindcă în momentul aceasta, toate sforţările mele au fost pentru armată şipentru război.             Vreau să realizeze în scurt timp uncorp funcţionăresc selecţionat, cu prestigiu moral şi o bună stare materială,în care fiecare va primi recunoaşterea îndreptăţită a meritelor ce va dovedi.             În privinţa şcoalei am constatatrealizări evidente, şi o diferenţă enormă în raport cu ce-am văzut dupăizgonirea inamicului.             Cu toate greutăţile, s-au realizat– în special la şcolile medii – progrese uimitoare.             În şcoală trebuie să se facă nunumai instrucţie, dar şi educaţie.             Avem poate cel mai bine luat dinEuropa, dar l-am neglijat.             Dovada cea mai bună o face soldatulnostru, care cu cea mai mare uşurinţă, în scurt timp, s-a acomodat şi a învăţatsă mânuiască cele mai complicate şi perfecţionate maşini de războiu, câştigândpreţuirea şi consideraţiunea celei mai bune armate din lume.             GeneraţiaRomâniei Mari a fost la înălţime, pentru că în şcoală se făcea educaţie.             După ce greşelile trecutului auprăbuşit statul, copiii noştri, în ochii cărora ne compromiseserăm, erau să-ldistrugă.             În 1940 eram pe margineaprăpastiei, pentru că toţi am dat exemplul rău.             Cuprofesori educatori s-a creiat generaţia eroică care ne-a dat România Mare.             De la profesorii mei am primiteducaţia de om onest şi mare patriot.             De biserică sunt foarte mulţumit şiconstatat o completă redresare.             Fără credinţă ne prăbuşim.             Credinţa, este forţa morală derezistenţă a acestui neam.             Datorită stărilor nenorocite dinutlimul timp, preoţii se îndepărtaseră de misiunea lor de îndrumători spirituali,ceea ce a determinat înstrăinarea unor credincioşi de biserică.             Înstrăinareasufletului românesc de credinţă, a învrăjbit pacea satelor noastre,disciplina şi liniştea sănătoasă a ţăranului şi a înlesnit difuzarea otraveisectante.             Din cele constatate în Basarabia,văd că majoritatea preoţilor sunt elemente, care chiar dacă au fost rătăcite întrecut pe drumuri de luptă şi vrăjmăşie şi-au păstrat idealismul, care estedeasupra oricăror interese mărunte.             Dinmănăstiri, vreau să fac cuiburi de cultură, de muncă, de întărire sufleteascăşi de educaţie, ca pe vremurile voievodale.             Mănăstirile în care voi găsiîndepărtate tradiţia cu care sihastria a împletit dealungul veacurilor un firluminos în istoria neamului nostru, le voi transforma în sanatorii, înorfelinate, în şcoli de îndrumare ţărănească.             Trebuie să facem în toate domeniileoperă de chirurg, fără de care – cu toată durerea sufletească – nu vom puteaîmplini opera de redresare a Ţării.             Nimenin-a făcut pentru credinţă ceia ce-am făcut eu. Am dreptul să şi pretind.             În domeniul sănătăţii, higienii şiocrotirii sociale, este foarte mult de făcut.             Avem o deficienţă a personaluluimedical, din lipsa unui plan în politica şcolară din trecut.             Statul trebuie să ştie de cepersonal are nevoie pentru a-şi încadra toate necesităţile funcţionale,pregătindu-şi în şcolile sale cadrele necesare.             Suntem în deficit cu 6.000 demedici.             Am luat măsura să fie sporit câtmai mult numărul studenţilor din Facultăţii de medicină, astfel că în scurttimp să putem avea toţi medicii de care avem nevoie.             În rezolvarea problemei higieneisociale, trebuie să începem prin a creea cât mai multe dispensare, spitale şibăi publice.             În special la sate, avem deîndeplinit din acest punct de vedere, un vast program.             Mediciişi personalul ajutător să treacă din sat în sat şi în fiecare casă, pentru avedea condiţiunile în care trăiesc ţăranii, intervenind prin sfaturi şi măsuri.             Ei trebuie să facă tot posibilulpentru a afla suferinzii de boli sociale şi a-i chema la tratament.             Combaterea mortalităţii infantile,care este foarte ridicată, mă preocupă în mod deosebit.             Să se urmărească îndeaproape stârpireaflagelului avorturilor, pentru că alături de penalizare aspră a crimei deavort, să realizăm o cât mai complectă îndepărtare a acestui pericol naţional,printr-o acţiune educativă şi de lămurire a gravelor consecinţe pe care leprezintă şi prin măsuri de ordin medical, de ocrotire şi sociale, pentruprotecţia muncii şi copilului.             Opera noastră de construcţietrebuie să înceapă de la sat.             Vreau ca în 4-5 ani, să nu se maicunoască aspectele satului.             De la sat trebuie să porneascăridicarea naţiunei.             Tot ce este consum ţărănesc,trebuie să realizăm în atelierele satului şi să trecem ţăranilor români tot ceera în mâna jidovească, care desfăcea şurubul la cană, după care primea ordindinafară.             Acuma cana este în mîna noastră.             Trebuie să avem în sat dulgherromân, cismar român, fierar român, bărbier român şi comercianţi români.             Învăţătorii şi preoţii vor fiîndrumătorii cooperatismului, în interesul colectivităţii.             Am terminat cu trecutul ruşinos alinteresului personal.             Să ne întoarcem la spiritul luiHaret.             Mă lupt să reconstituiesc RomâniaMare. Trebuie să mă înţelegeţi, să mă urmaţi şi să mă ajutaţi.             De la sat trebuie să scoatemforţele de acţiune, de rezistenţă şi de producţiune ale neamului românesc.             Cândvom ridica satul, nimeni nu va mai trece peste drepturile noastre sfinte.             Mă preocupă foarte mult şichestiunea hrănirei ţăranului.             O naţie nu poate să prospere dacănu este sănătoasă şi bine hrănită.             Să-i facem poporului aceastăeducaţiune şi să începem cu copilul, care va antrena şi pe cei mari.             Acesta este rolul educativ alcantinelor şcolare, care trebuie să fie susţinute şi ajutate.             Eu tot ce am dau şi vă sfătuiesc şipe Dvs. să daţi pentru a contribui şi în acest mod la acţiunea de redresare pecare o ducem.             Am găsit în Crimeea un aspect moralşi ostăşesc care face cinste oricărui neam.             Soldatul nostru se bate înafaragraniţelor tot aşa de bine ca şi pe pământul Patriei,fiindcă are acel bun simţ al conştiinţei că bătându-se acolo, apără hotareleŢării.             Ostaşul român a pus armata noastră,alături de neântrecuta armată germană.             Neamul românesc a făcut dovada căde unde era prăbuşit a putut să se redreseze şi prin atitudinea soldaţilor săi.Să se ridice în stima Europei.             Americanii deşi le-am declaratrăzboiu, n-au acceptat declaraţia noastră.             Sprea ajunge aici, dacă nu aşi fi avut în faţă neamul pe care îl am, nu aş fireuşit.             Pentru refacerea edilitară aBasarabiei, am instituit o comisiune care va întocmi planuri de sistematizarepentru fiecare oraş.             Planul Chişinăului este aproapegata.             Vreau să schimbăm aspectul evreescal oraşelor Basarabiei şi să trecem la stilul moldovenesc.             Nu pot să încep din plin campaniade reconstrucţie edilitară, fiindcă până ce vom câştiga războiul, trebuie sămărim producţia în interior nu s-o consumăm.             Prin acţiunea şi activitatea Dvs.,stăruitoare şi de iniţiativă, veţi putea realiza mult sub aspectul edilitar.             Bălţi a fost cel mai distrus oraşdin câte am văzut; datorită activităţii Dvs. s-a redresat.             Am luat măsura să se dea comunelorproprietăţi funciare şi industrii din cele intrate în patrimoniul Statului,pentru ca prin exploatarea acestor bunuri să vă creaţi venituri pentru operaedilitară.             Nu spun nimic, ce nu pot săînfăptuiesc. Dacă pot, să înfăptuiesc mă adresez naţiunei, dacă nu, tac.             Când am luat conducerea acestuistat, nu am promis nimic nimănui; am cerut în schimb totul de la toţi şi amdepus toată activitatea mea şi tot ce am pentru ridicarea acestei Ţări.             Am reuşit să acopăr cu aur toatăemisiunea noastră monetară.             m-a costat războiul în prima luifază 200 miliarde, totuşi bugetul nostru s-a soldat, într-un an de războiu, cu25 miliarde excedent.             Sub raportul alimentaţiei suntemcea mai fericită ţară din Europa.             Fiindcăo viaţă economică activă, presupune o intensă circulaţie, trebuie să depunemtoate eforturile pentru a ne face şi întreţine şosele cât mai multe şi cât maibune.             Vă asigur, că parcurgând Basarabia,am văzut că din acest punct de vedere s-au făcut progrese extraordinare.             Şosele s-au creiat mai multe decâtîn 100 ani de ocupaţie rusească şi 22 ani de administraţie românească.             Nu putem în momentul de faţă săfacem noi drumuri de fier, fiindcă ne lipseşte materialul.             Trebuie să facem eforturi imensepentru a menţine şi spori materialul de cale ferată.             În problema românizării trebuie săfacem lucru serios şi definitiv.             Să nu se elibereze certificate denaţionalitate decât românilor adevăraţi şi să nu reedităm greşelile şiabuzurile din trecut. După Unirea cea Mare, foarte mulţi evrei din Basarabia auobţinut pe baza declaraţiunilor martorilor, diplome de absolvenţa liceului dela liceul particular Weissman din Chişinău. Am găsit acum 15 ani în Belgia unnumăr de 1.500 studenţi zişi români, în realitate evrei, cu certificate de laliceul Weissman. Majoritatea nu aveau nici absolvenţa gimnaziului.             Am găsit încă, personal de serviciude origine etnică străină.             Eu vreau să fac o operă deromânizare, nu de suprafaţă.             Nu vreau să distrug alte neamuri,dar trebuie să fim şi conducători şi muncitori în propria noastră ţară.             Mă doare în suflet că trebuie să-iînlăturăm pe minoritari, dar mă doare şi mai mult să văd pe români rămânând pedinafară.             Am astăzi posibilitatea să facromânizare şi dacă n-o fac rămân răspunzător în faţa neamului şi-a Ţării.             Am început cu această purificareintegrală naţinală a Basarabiei. Am eliminattotal elementul evreesc şi eliminat va fi dea pururi pentru această provincie.             Îl vom elimina şi din restul ţării,când va veni momentul oportun.             Sătrecem tot comerţul din mâna evreească în mâna românească este o problemăfoarte grea şi mulţi credeau că va fi soldată cu un dezastru. Este o bătălie pecare am început-o şi care ca orice bătălie produce şi pierderi. Dar o vomcontinua şi nu se poate să n-o câştigăm.             Vom câştiga, fiindcă românul estevestit prin uşurinţă cu care deprinde şi învaţă totul. Dovada zilnică o facesoldatul.Trebuienumai, să-l obişnuim a persevera într-o acţiune pe care a început-o.             Celor ce uneltesc în contrasiguranţei Statului şi ordinei publice, să li se aplice toată rigoareasancţiunilor legei.             Comuniştii vor fi duşi pe front şitrecuţi la bolşevici peste linie.             Cu cei ce-au fost răi faţă de minenu mă ocup, dar pentru cei ce sunt răi faţă cu colectivitatea românească suntfără milă.             Am terminat cu ancheta înBasarabia.             Vă repet că sunt foarte mulţumit şimulţumindu-vă, cer să mergeţi înainte pe acelaşi făgaş.             De multe ori am fost desamăgit şiam crezut că nu voi reuşi să realizez gîndurile mele.             Eram ca Diogene, căutam culumînarea un exemplar model şi nu-l găseam.             s-a încercat în trecut, sub formediferite, ca acele ale Direcetoratelor şi Ţinuturilor să se realizeze pe bazemai largi iniţiativa şi răspunderea activităţii locale. Aceste forme deorganizare administrativă nu şi-au atins scopul, fiind paralizate prin aceiaşitrimitere spre centru, adeseori în problemele cele mai mici şi prin aceleaşimăsuri de forme şi corespondenţe inutile.             Am venit să mă informez personalasupra activităţii şi realizărilor Dvs., în cadrul autonomiei ce am datBasarabiei.             Constatările ce-am făcut, mi-au datconvingerea că ne aflăm pe drumul cel bun.             Fac toate eforturile, pentru căvreau să fac din Basarabia Ţinutul model, de unde voi aduce exemplarele celemai bune, pentru a redresa restul Ţării.             Vreau să arăt şi neamului şiEuropei, că acest ţinut care a fost aşa de criticat, poate da cea mai de seamăcontribuţie în reconstrucţia noului stat românesc.
– VAURMA – Nota: Copiile documentelor originale se păstrează laautor. Veziaici LISTA DOCUMENTELOR.Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea surseiarticolului.)