Trianon şi România Mare
Sâmbătă, 4 iunie, se împlinesc 91 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Maghiarii din România au anunţat că vor organiza manifestări pentru comemorarea semnării tratatului. UDMR Covasna a făcut public luna trecută faptul că în data de 4 iunie, pe teritoriul judeţului, se vor desfăşura o serie de evenimente de comemorare a Tratatului de la Trianon, prin care a fost "destramată" Ungaria Mare. De asemenea, la Sfântu Gheorghe Partidul Civic Maghiar (PCM) a lansat chemarea pentru o astfel de manifestare.
Ce înseamnă Tratatul de la Trianon pentru România
Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a fost recunoscută pe plan internaţional odată cu semnarea Tratatului de Pace de la Trianon din 1920. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921.
"Tratatul de la Trianon este fundamentul României Mari, este fundamentul geopolitic al situaţiei în care se afla ţara noastră după primul război mondial. Noi îl vedem ca pe un act care nu este îndreptat împotriva Ungariei şi este îndreptat împotriva unei situaţii atipice într-o Transilvanie dominată numeric de români. În fostul imperiul Austro Ungar totuşi românii erau consideraţi o naţiune de mâna a doua. Tratatul de la Trianon reflectă realitatea românească, maghiară şi europeană din prima jumătate a secolului 20", a explicat pentru romanilibera.ro istoricul Adrian Cioroianu.
Actul unirii a fost recunoscut de Conferinţa de Pace de la Paris, fiind parafat prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Tratatul a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în primul război mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în primul război mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de alta parte.
Documentul a consfinţit trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a imperiului Austro-Ungar) şi a 63% din populaţie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcatuită din etnici ne-maghiari. Adică din cele 10 milioane de persoane din teritoriile pierdute de Ungaria în urma Tratatului de la Trianon, aproximativ 70% erau membrii altor comunităţi etnice decât cea maghiară.
Situaţia apărută după acest tratat nu a fost acceptată de mulţi dintre maghiari şi astfel s-a format un curent revizionist, care urmărea refacerea ţării în vechile graniţe.
În 1938, odată cu apropierea regimului condus de amiralul Horthy, care conducea Ungaria, de Germania nazistă, s-a ajuns la primul arbitraj de la Viena, prin care ţinuturi slovace au fost redate Ungariei, iar în 1939 şi Ucraina carpatică.
Dictatul de la Viena (al doilea arbitraj de la Viena) din 1940 a dat înapoi Ungariei 44.000 kmp, adică părţile de nord şi est ale Transilvaniei şi Ţinutul Secuiesc. Însă după cel de-al Doilea Război Mondial, prin Tratatul de Pace de la Paris, toate ţinuturile au fost restituite României, respectiv Slovaciei. După acest din urmă tratat s-a revenit la graniţele trasate prin documentul de la Trianon.
4 iunie - "Ziua solidarităţii naţionale"
Anul trecut guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, a declarat ziua de 4 iunie "Ziua solidarităţii naţionale". Partidul radical naţionalist Jobbik care a anunţat în 2009 că intenţionează să lupte pentru înlăturarea graniţelor stabilite prin Tratatul de la Trianon din 1920.
Pe 4 iunie, mai mulţi simpatizanţi ai acestui partid vor participa la evenimente care să denunţe Tratatul. Anul trecut 400 de maghiari s-au adunat în data de 4 iunie în faţa Palatului Trianon de la Versailles, pentru a comemora semnarea tratatului în urmă cu 90 de ani, prin care Ungaria a pierdut două treimi din teritoriu, inclusiv Transilvania.
Preşedintele Partidului Jobbik, Gabor Vona, a declarat intr-un interviu acordat în 2010 săptămânalului austriac Zur Zeit : "Pentru maghiari, Trianonul este sinonim cu o încercare de lichidare a naţiunii maghiare. Pierderea unor teritorii de mare importanţă strategică, culturală şi economică şi a populaţiei maghiare ce le locuiau a însemnat un dezastru demografic, cultural şi economic pe care îl resimţim şi astăzi".
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna Tamas Sandor a anunţat pentru Napoca News că, urmare a deciziei de anul trecut a guvernului de la Budapesta care a declarat ziua de 4 iunie "Ziua solidarităţii nationale", în judeţul Covasna, în toate cele patru oraşe, Târgu Secuiesc, Baraolt, Covasna şi Sfantu Gheorghe, vor fi organizate manifestări de comemorare a tratatului de la Trianon.
Sursa
2011-06-04 22:40:00