Iarta-ma ca-ti scriu cu intarziere.
Primul gand care mi-a venit in cap, cand am citit scrisoarea ta, a fost “What did I do to you?” :) . Ma gandeam la Winona Ryder, in filmul Sweet november.
Vrei sa stii ce fac, sa-ti povestesc chiar si fleacurile mele. Imi scrii ca partea ta preferata a zilei este pauza de cateva minute cand citesti sau recitesti scrisorile mele. Ce-as fi facut cu cativa ani in urma, pentru cuvintele astea … As fi sarit in primul avion, probabil… As fi strigat ca am castigat?!
Fleacurile mele … Azi m-am trezit tarziu. Am lenevit in pat, ca’ntr’o prima zi de vacanta. Mi-am facut cafea, mi-am pus muzica – Buena Vista Social Club – si m-am apucat de curatenie.
Pentru azi nu mi-am facut absolut niciun plan. Am vrut sa stau cu mine, acasa la mine si sa fac curat. In casa, in haine, in lucruri, in ganduri. Am aruncat 3 saci de gunoi. Am spalat covorul, am schimbat asternutul, am schimbat locul lucrurilor. Femeia Moldovei :) . Cand am facut o pauza de cafea, la Tv era o emisiune cu Valentin Teodosiu. Superb personaj. Isi amintea de Dinica, de Motz, de vremurile alea.
Fleacurile mele … In bucatarie pe masa am un bujor, ultimul supravietuitor din ultimul buchet. Alaturi am mierea de albini si pe capac – o folie de tzitramon :) . A ramas acolo de la ultima furtuna’n capul meu.
In casa, in sfarsit, e curat si bine. Mi-era dor de oboseala asta de sambata seara. Pe la opt seara am iesit la plimbare, cu parul ud. Ca e vara adevarata in Bucuresti. M-am dus in piata, sa iau capsuni, mere si flori noi. La un moment dat, nu era nicio masina pe bulevard, era liniste, era seara si m-am simtit ca un copil de 10 ani, in vacanta la tara. Aveam parul ud, miroseam a capsuni… Simteam ca trebuie sa ma duc “la damba”, unde se adunau si ceilalti copii, curati, spalati de “colbul” unei zile lungi de vacanta.
Dupa care m-am simtit ca pe faleza la mare. Mirosea a iasomie, ma plimbam, obosita, zambind, cu parul ud, de parca acu’ un sfert de ora am spalat saratul marii de pe mine.
Am o carte noua. E grea, e interesanta, e in rusa :) .
Mi-ai scris ca nu stii daca ma mai gandesc, din cand in cand, la tine.
Cand povestea Valentin Teodosiu de Dinica, mi-am amintit cat ti-a placut, in “Take, Ianke si Cadar”.
Cand m-am plimbat, ma gandeam ca trebuie sa fii foarte simpatic cu nasul rosu de la alergia ta la puf :) . Nervos si cu ochii injectati :) .
Cand am spalat capsunile, mi-am amintit cel mai bun gem de capsuni la cel mai bun mic dejun in cel mai bun oras.
Ma mai gandesc, din cand in cand, la tine. Doar ca in alt mod. Acum sunt calma si zambesc mult. Acum inteleg. Nu chiar tot, dar suficient cat sa-ti scriu, in continuare, despre fleacurile mele.
Si maine o sa ma gandesc la tine. Vin Aletrnosfera in Bucuresti. “Noaptea ne-a orbit pe noi, doi copii prinsi in razboi …”
Cam astea sunt fleacurile mele …
S.M.A.S.T.