Tot mai multe semne că economia paralizată a Europei este departe de vreun stadiu preliminar de recuperare. Țările europene una după alta cad pradă recesiunii economice, cauzate de măsurile de austeritate impuse pentru nivelarea urmelor unor deficite bugetare imense și politici sociale risipitoare.
Moldovenii și povara europenilor
În timp ce guvernele tind să reînvie economiile naționale, populația se opune cu înverșunare măsurilor de economisire, inițiate pentru a tempera datoriile naționale și a găsi resursele ce pot resuscita economia. Bineînțeles, principalele victime ale soluțiilor de austeritate sunt categoriile social vulnerabile și beneficiarii politicilor sociale extrem de blânde din trecut. Dar dacă originea problemelor economice este de ordin fiscal și bugetar, având la bază populismul exacerbat al politicienilor, atunci remediile sunt formulate și puse în circulație pe spinarea și din buzunarele cetățenilor europeni. Conștientizarea acestei realități vitrige generează impulsuri și turbulențe sociale, mobilizând populația în jurul unor epicentre de protest.
Împreună cu populația originară dintr-o țară europeană (Spania, Portugalia, Irlanda, Italia sau Grecia) tot mai nemulițumită de condițiile socio-economice conviețuiesc grupurile de imigranți, printre care și mulți moldoveni. Ultimii așteaptă deznodământul dramei prin care trec țările în care aceștia și-au găsit refugiu, salvare de sărăcia din Moldova, dar și surse de venit pentru depășirea dificultăților materiale din patrie. Acum, imigranții moldoveni din îndatoratele sau deficitarele Grecie, Italie, Spanie, Portugalie sau Irlandă, urmăresc cu atenție mișcările sociale care au loc nivelul comunităților lor. În ambianțele pline de tensiune socială în ascensiune, virușii intoleranței, discriminării și excluziunii se răspândesc cu viteză, devenind arme în mâinile grupările extremiste și naționaliste. De aceea, moldovenii ca și imigranții de alte naționalități simt dacă nu o amenințare indirectă la stabilitatea căpătată în noile “patrii”, atunci cel puțin un disconfort apăsător și deranjat pentru o viață liniștită, deși îndepărtată de casă, copii, rude etc. Posibil, moldovenii trecuți prin greutăți majore în Moldova, dau o însemnătate mai mică proceselor inflamatorii care au loc la nivelul opiniilor publice europene. Insulele de imigranți trăiesc compact, iar provocările prin care trec gazdele lor sunt trate ca noi provocări, ce par a fi minuscule comparativ cu greutățile suportate în Moldova.
Moldovean versus European
Căliți de vremurile grele din țară, moldovenii depășesc cu o anumită ușurință problemele de pe meleagurile europene. Ei sunt considerați muncitori buni, sunt apreciați și căutați de angajatorii din statele europene, având reputație de invidiat pe fundalul masei generale a imigranților. Acest lucru urmează să fie însă demonstrat prin cercetări și date statistice concrete pe care autoritățile de la Chișinău vor trebui să le prezinte cancelariilor europene discutând pe marginea liberalizării regimului de vize. Dar toate aceste trăsături pozitive ale moldovenilor în Europa concurează cu stereotipuri izbitoare despre prostituatele moldovence, traficul de ființe umane via Moldova, valul de moldoveni care folosesc pașapoartele românești pentru a pătrunde în Europa. Amalgamul de prejudecăți este mai trainic și prinde mai repede rădăcini în mințile europenilor frustrați, care aflați într-un context mult prea repede schimbător caută vinovații pentru nereușitele lor, de la autorități până la protagoniști locali și imigranți nedoriți. Politicienii europeni de dreapta avansează la putere folosind mesaje contra imigranților, iar crizele sociale de la frontierele externe (afluxul de imigranți din Africa de Nord în Italia, Malta etc.) ale Europei provoacă stări de aversiune și intoleranță față de străini, calificați de ei drept “intruși” ce le pun în pericol securitatea și siguranța socio-economică.
Prin urmare mai devreme sau mai târziu, dar moldovenii din Europa vor simți efectele nefaste ale crizei economice și “societale” prin care traversează nesigur Europa. Vor rezista doar imigranții bine integrați, cei cu pretenții modeste sau cei care și-au găsit nișe stabile în ierarhia socială din comunitățile europene. Cu toate acestea, nici aceștia nu ar putea să supraviețuiască unor realități riscante, când simpla etichetă de “imigrant” ar putea să-i coste siguranța și posibil chiar integritatea fizică.
Moldovenii și “nostalgia de casă”
Urmărind violențele stradale și regresele economice din țările gazde, unii moldoveni deja își planifică revenirea în Moldova, înțelegând totuși că acasă lucrurile se schimbă anevoios. Astfel, anumite componente fals liberale ale actualei Alianțe pentru Integrare Europeană trenează procesul reformelor, opunându-se unei sau altei inițiative legislative vitale pentru modernizarea și democratizarea societății.
Divergențele și concurența dintre partidele din cadrul AIE-2 împiedică formarea și activizarea serviciului specializat pentru legăturile cu moldovenii din străinătate. Unele partide văd și în această instituție un mecanism de producere a voturilor peste hotare, de aceea, creează obstacole pentru lansarea ei. Numărul crescând al moldovenilor aflați peste hotare și rolul acestora la constituirea bugetului național nu mai pot fi ignorate, iar participarea și implicarea lor în procesele care au loc în țară este imperativă. Totodată, în condițiile unor schimbări radicale și imprevizibile în proxomitatea europeană, trebuie să funcționeze un “serviciu” național ce va reglementa relațiile cu cetățenii împrăștiați prin lume. Această nevoie se impune și pentru că misiunile diplomatice moldovenești au acces slab în regiunile intens populate de muncitorii moldoveni, fapt demonstrat și de imposibilitatea moldovenilor din Italia sau Franța de a participa la alegeri din 2009 și 201o.
În fine, atât autoritățile naționale, cât și populația rămasă în țară, trebuie să se pregătească pentru o eventuală revenire a “gasterbaiterilor” acasă. Politicienii trebuie să ajungă la înțelegere cu europenii în privința liberalizării vizelor, definind condiții reciproc avantajoase ce ar permite o migrație circulară (“sezonieră”), cu efecte benefice pentru imigranții moldoveni hotărâți să se întoarcă. La nivel de societate trebuie să existe percepția clară că revenirea moldovenilor va genera o competiție acerbă pe piața muncii, iar concomitent va conduce la crearea unor oportunități investiționale noi. În orice caz, eventuala migrație inversă va condiționa schimbări de atitudine din partea politicienilor, având puterea să impulsioneze și procese de revizuire a valorilor la nivelul întregii societăți.
Filed under: moldova, Realitatea europeană, UE şi RM