Am observat două manifestări de paradox referitor la concursul Eurovision.
Paradoxul 1: noi, cei din Moldova, tot timpul nu suntem mulţumiţi de trupele sau interpreţii care ne reprezintă, unii chiar zic că ne facem de ruşine, DAR: tot timpul stăm şi aşteptăm concursul, ţinem pumnii Moldovei şi sincer ne dorim să înregistrăm un rezultat cât mai frumos!
Paradoxul doi: cumătrismul, sau cum domnul Slonovschi îl numeşte – networkingul. Niciodată, ca la Eurovision cumătrismul nu are o interpretare mai pozitivă, mă refer la dărnicia vecinilor noştri, mai ales România, de a ne bucura cu cele mai înalte note! Nimeni nu se jăluie, ba – toţi se bucură. Ăsta e unicul cumătrism care nu se penalizează cu nici un fel de sancţiuni.
Ne punem nemulţumirile ca în fiecare an în buzunar şi ţinem pumnii celora care ne reprezintă! Celor mai buni! HAI MOLDOVA! Hai Zdob şi Zdub!Filed under: Reflecții personale
