Nu am cunoscut niciun barbat nou si mic :) pe care sa-l asociez cu marele personaj istoric :) . Nu va luati dupa titlu, ca eu niciodata nu stiu ce denumire sa dau posturilor.
Napoleonul meu este tortul meu, pe care l-am facut sambata.
In primul rand, uitai aparatul foto la munca si nu am dovezi :( .
Doi, surprinzator, a iesit incredibil de bun.
Trei, cat a stat aluatul in frigider, am facut foi si pentru un tort smetanic cu nuci.
Patru, nu mi-a trecut durerea de spate nici acum de la orele de plasmuit deserturi delicioase :) .
Vineri, habar nu aveam ce tort o sa fac, scosesem cateva zeci de retete la imprimanta, desi de cateva luni vroiam sa fac anume Napoleon.
Sambata dimineata, am facut un fel de exercitii de pregatire – intinsaturi de brate :) , ciucit gatul stanga dreapta, pus CD-ul meu linistitor (muzica clasica) si, en route!!! Pe masa – foile scoase la imprimanta, “Cartea gospodinei moderne” si caietul vechi cu retete al mamei. A fost atat de ciudat, dar si cald, sa citesc retete scrise cu grafie chirilica … Prajitei, cornulete, copturele …
Da, ma simteam exact ca la 6 ani, cand o vedeam pe mamica ca scoate caietul, isi scoate igredientele pe masa, ne roaga sa nu o enervam, pentru ca aluatul simte … :)
Aluat, impartit in 12 bulgarasi, pusi la frigider pentru 2 ore. In 2 ore, m-am gandit ca nu-s proasta sa ma apuc de curatenie… asa ca am inventat repede o reteta (inspirata din zecile citite) si am construit in 2 ore un tort din 6 foi cu nuci pisate, cu crema de smantana batuta bine cu zahar, zahar vanilat si nuci prajite. L-am bagat in frigider si m-am apucat de Napoleon. Evident m-am fript la mana drepata. Evident am petrecut cateva ore punand cate o foaie pe tava intoarsa invers (7-8 minute fiecare, 12 foi). Evident primele foi foarte straniu s-au umflat si pe urma s-au sfaramat, pentru ca uitasem sa le intep cu furculita :) . Am stat langa crema “Zavornoy” sa nu inceapa sa fiarba, vreo ora jumate. Visul meu, sa stau in picioare, in bucataria mea mica, cu o lingura de lemn, mestecand continutul galbui al cratitei. In schimb mi-a iesit aromata, fina, mai gustoasa ca-n culinarie, jur ;) .
In final, mi-a iesit un tortalau inalt (prea inalt, a trebuit sa mut rafturile in frigider :) )… Seara cand l-am scos sa-l ornez, se mai “asezase”, iar duminica dimineata era de coperta ;) . Nu scria in Cartea gospodinei moderne sa nu ma sperii :) .
Azi, ma pot lauda cu 2 torturi gustoase. Mi-a reusit ;) .
Doar ca, va trebui sa fac mai des :) . Deja am primit o “comanda” noua ;) .
Si daca tot s-a racit sampania aia in frigider – cu o felie de Napoleon – merge numai bine :) .
Data viitoare o sa fac si poze si o sa scriu si reteta ;) .