poluare.jpg1.Cauzele degradării florei şi faunei în Republica MoldovaCele mai semnificative schimbări ale stării florei şi faunei Republicii Moldovei s-au produs ca rezultat al impactului antropic direct (exemplu: vînatul, nimicirea animalelor, colectarea nereglamentată a plantelor), precum şi indirectă prin destrugerea sau schimbarea habitatului natural.Printre factorii care influenţează nociv asupra florei şi faunei sunt:-          Gospodărirea intensivă cu extinderea şi valorificarea a noilor teritorii naturale;-          Ameliorarea terenurilor prin secarea zonelor umede şi exploatarea lor (terenulurilor ameliorate);-          Schimbarea cursurilor răurilor mici;-          Nerespectarea tehnologiilor de folosire a pesticidelor şi îngrăşămintelor;-          Poluarea  ecosistemelor naturale cu deşeuri industriale;-          Braconajul, deranjarea animalelor în perioada de reproducere;Situaţia se agravează şi din cauza lipsei de cunoştinţe ecologice necesare şi a iresponsabilităţii populaţiei, ineficienţa pîrghiilor legislative şi economice, care ar stimula activităţile de protecţie a mediului.Planificarea teritorială şi urbanizarea duce la poluarea mediului cu surse provenite din oraşe şi centre industriale ce afectează considerabil ecosistemul rîurilor. Deversarea în ele a apelor reziduale provoacă eutroficarea excesivă a lor cu deformarea ulterioară a componenţei specifice a florei şi faunei.Consecinţe grave pentru R.M. cauzează deşeurile(de la gunoişti), care se acumulează anual în volum de 5.5-6.0 mln. tone. Stocarea nereglementată a deşeurilor, lipsa tehnologiilor moderne de neutralizare, reutilizare, nimicire, înhumarea lor.

2.Măsuri de protecţiea.Sociale:-Acţiunea „Rîu curat de la localitate la localitate”, se specialiazează pentru localităţile ce se află în apropierea rîurilor, astfel oamenii vor petrece diferite activităţi pentru a menţine şi curăţa rîul din preajma localităţii sale.-Acţiunea „Un arbore pentru dăinuirea(menţinerea) noastră”, înverzirea spaţiilor locatice şi nu numai.-Săptămîna Mobilităţii cu genericul „Aer curat pentru toţi”, în cea mai mare măsură se referă pentru automobilişti, pe durata unei săptămîni să se stăruie a folosi cît mai puţin de automobilul său.-Organizarea anuală a concursurilor la nivel de stat, „Cel mai verde oraş”, „Cel mai curat oraş”-Construcţia adăposturilor speciale pentru animale.-Limitarea reproducerii în masă a animalelor hoinare-Construcţia caselor pe verticală, pentru a mări habitatul animalelor şi plantelor.-Controlul sanitar şi epidimiologic riguros a animalelor domestice, vaccinarea acestora.-Controlul tehnic al autoturismelor mai eficient cu o eventuală  introducere a obligării folosirii de filtre de gaze de eşapament.-Controlul asupra plantelor rare, pentru a evita comercializarea lor-Sădirea plantelor mai rezistente la condiţiile mediului în care a fost sădită.-Creşterea peştilor pentru a răspîndi în mai multe regiuni (de exemplu „tolstolob” care dispare)-Formarea grupurilor de iniţiativă pentru curăţarea mediului-Oameni care fac binevol donaţii pentru a înverzi şi a susţine protejarea mediului înconjurător, implicarea ONG-urilor-De formar regiuni  liber de transport, se fie doar pentru pietoni şi ciclişti, cu perspectivă de folosirea cît mai puţină a transportului(cu ardere de carburanţi), pentru a avea un impact redus asupra sănătăţii oamenilor, animalelor, plantelor.-Conservarea plantelor în sere.b.LegislativeProtecţia mediului constitue o obligaţiune generală a locuitorului republicii, ei fiind datori:1.Să respecte legislaţia cu privire la protecţia mediului şi să protejeze mediul.2.Să folosească raţional resursele naturale, să nu lezeze drepturile şi interesele altor benefeciari ai resurselor naturale, să semnalizeze operativ autorităţile pentru mediu sau organizaţiile ecologice despre daunele provocate naturii de persoanele fizice sau juridice;3.Să recupereze pierderile şi să repare prejudiciul cauzat mediului şi populaţiei.4.să fie o instituţie de control a respectării normelor ecologice, necorupte, transparente5.Reglementarea volumului de elemente chimice folosite în agricultură
c. informaţionale-Formarea orelor adăugătoare la şcoală cu studierea mediului ecologic, impactul omului şi importanţa-Implicarea mass-mediei (tv, radio, reviste, buklete, stenduri, afişe) pentru a informa despre starea mediului ecologic, problemele care sunt şi măsuri de soluţionare a lor.
d. promovarea economiei ecologice-Formarea rezervaţiilor naturale şi a zonelor habitatului faunistic-Utilajul să fie performant, care ar elimina mai puţine deşeuri dăunătoare
***Pentru cei ce pot lucra cu material străin vor putea răspunde pe 10.Mulţumesc mult, Cristinei Ţaran, Crudu Mihail, C.Adrian, Vasilachi Sofia, Ana Ostroborodova, Surdu Ana.