Am observat un lucru cu adevărat curios. Moldovenii şi românii, străini de fel, nu se simt deloc apropiaţi nici când îi scoţi din mediul lor. Să explic. Şi cetăţenii români, şi cetăţenii moldoveni au plecat pe capete în ţările mai bogate ca să-şi facă o soartă bună. Au ajuns în Italia, Spania, Portugalia unde, inevitabil, s-au întâlnit, au devenit colegi de muncă, de apartament. Ei bine, departe de politicienii care nu se înţeleg, la adăpost de ruşii care i-au ţinut separaţi de secole s-ar părea că ar trebui să aibă loc un fel de “mini-Unire”. Aha, de unde? Deşi vorbesc aceeaşi limbă, doinesc la fel, iar istoria se trage dintr-o rădăcină comună devin chiar mai străini decât au fost vreodată. Mai mult, comunitatea românească şi cea moldovenească sunt absolut separate.

 

Culmea, unii moldoveni, adevăraţi proromâni la Chişinău, îşi schimbă părerile în străinătate. “Vitalie, noi suntem români, iar ruşii sunt duşmanii noştri. Nu vezi că au cele mai bune locuri de muncă, nu ne vorbesc limba? Au venit în ţara noastră pentru a fi stăpâni. Românii sunt fraţii noştri şi ar trebui să ne unim”, imi spunea un cunoscut când era încă în Moldova. A plecat din ţară, a muncit prin Italia, Portugalia, a întâlnit foarte mulţi români. Iată ce părere are acum: “românii sunt leneşi şi neprietenoşi. Pe deoparte îţi zâmbesc şi îţi vorbesc frumos, pe de alta nu ştiu cum să te fure.” Nu ştiu ce s-a întâmplat de şi-a schimbat radical opţiunea, nu am intrat în detalii. Experienţa omului este extrem de personală, deci subiectivă.

 

În rest, cei mai mulţi moldoveni îşi hrănesc sentimentul de “înstrăinare” din imaginea proastă, spun ei, pe care o au românii în rândul populaţiei băştinaşe. Acum, nici moldovenii nu sunt icoane de pus în biserică, dar o să-i auzi foarte des spunând că italienii, spaniolii nu-i plac pe români pentru că cerşesc, fură. Mă uimeşte o astfel de atitudine. Mă surprinde să văd că moldovenii au păreri preconcepute. Este extrem de ciudat să vezi că românii muncitori, cinstiţi sunt băgaţi la grămadă cu pungaşii, hoţii chiar de fraţii lor de limbă şi istorie. De ce se întâmplă asta? Simplu, pentru că românii şi moldovenii nu se cunosc, iar când nu ai informaţii sunt bune şi clişeele. 

 

Nu ştiu exact, dar intuiesc că nici românii nu ştiu prea multe despre moldoveni. Cu siguranţă nu puţini sunt cei care cred că moldovenii sunt de fapt ruşi, rackeţi etc. Explicaţia este simplă. Poate nu realizăm, dar chiar şi la 20 de ani de la Podurile de Flori moldovenii şi românii sunt străini, despărţiţi nu de un râu ci de un ocean. Când ajung în afară sunt stresaţi şi chinuiţi, iar toate aceste depărtări se acutizează. În străinătate nu se înţelege mama cu fiica, darămite nişte oameni care au în comun doar limba, folclorul şi istoria mai veche.