Una din serile perfecte ale anului 2010 a fost una in care Petrica m-a luat cu el la repetitia generala a “Necuvinte”-lor. Spectacolul nu avea inca nume, era un fat in luna a 5-a, dar pentru mine a fost una din cele mai vii seri ale anului. 
Sa vezi munca actorilor, materialul brut, cum se nasc niste lucruri, cum mor altele, sa-i vezi cum asteapta reactia colegilor din sala, sa-i vezi cum urmaresc ochii lui Dan Puric, “care i-a adunat sub o umbrela” pe acesti minunati oameni de la trupa Passe Partout, sa participi la discutiile despre ce a fost bun, ce a fost rau, ce trebuie taiat, ce trebuie imbunatatit, ce a iesit perfect … asta nu se intampla prea des intr-o viata de functionar 
.
Nu incetez sa ma minunez de talentul acestor oameni. Cum poti transmite ATATA, fara cuvinte? Cum poti da din tine TOTUL, fara cuvinte? Cat talent, cata munca, cat foc …
NECUVINTE.
Ieri am fost sa vad spectacolul. Cu luminile, muzica si costumele puse la punct, cu sala plina, cu aceleasi mari emotii, cu aceeasi daruire totala.
Mi-a placut foarte mult. La inceput, mi-au furat cateva zambete timide si cochete, iar mai apoi chiar mi-au smuls niste portii zdravene de ras sanatos. E placut sa razi odata cu alti 200 de oameni. M-au induiosat, m-au emotionat, de cateva ori mi s-a facut pielea de gaina. Asta mai ales pentru muzica aleasa. Impreuna, au mers direct unde trebuie.
Ce sa mai? Mi-au placut foarte mult. Si a fost atat de placut, la sfarsitul spectacolului, cand s-au aprins luminile si lumea aplauda, chemandu-i din nou si din nou, pe scena, sa vezi in sala fete relaxate, zambitoare si optimiste. Unde mai vezi asta in ziua de azi?
Au reusit !!! Si asta conteaza cel mai mult. Au fost 2 momente in care am trecut prin cate o stare ciudata. De parca am inteles ceva. Ceva-ul asta nu pot sa-l definesc. Simteam cum mi se face liniste in suflet, pentru o anumita chestie. De parca am rezolvat, in sfarsit, o problema vitala, am inteles vreo lucrare divina, m-am impacat cu ceva, am iertat pe cineva, m-am eliberat de “povara vietii noastre”. V-am zis, mi-e greu sa va explic ce anume am “inteles”:), dar nici ei nu au folosit cuvinte 
. Acelasi lucru mi s-a intamplat si in “Made in Romania” si in “Fantasmagoria”.
Trebuie sa mergeti sa vedeti “Necuvinte”-le. Il recomand cu drag, mai ales daca aveti si voi chestii nedefinite, neintelese, neiertate, neeliberate.
