Când citesc presa de la Chişinău mă înfioară apetitul jurnaliştilor moldoveni pentru ştirile politice. Mă înfioară şi nu-l înţeleg. Prietenia dintre Lupu şi Ghimpu face mai mult de 6 milioane; Lupu nu exclude că între el şi Filat ar fi rivalitate; PCRM vrea să pună în evidenţă neînţelegerile din AIE; PD cere ca mâine să fie organizat congresul AIE; Ghimpu nu cedează, Lupu aşteaptă verdictul europenilor. Ce evenimente sunt acestea, ce ştiri, cât de mult îi afectează pe moldoveni?
Înţeleg, atunci când sunt alegeri, proteste, cazuri de corupţie în Parlament, Guvern, când ochii publicului sunt ţintă pe politicieni, interesul este justificat. Altfel, în momente “de pace”, cum naibii se explică aceste ştiri, mai curând non-ştiri? Orice râgâitură de-a domnului Lupu, orice pârţ de-a domnului Filat, orice penibilitate proprietate intelectuală de-a domnului Ghimpu este relatată pe larg, explicată, disecată, analizată.
Oare nimic nu se întâmplă în ţara aia, decât ce a mai spus Voronin despre Ghimpu, cum l-a privit Filat pe Lupu, unde a stat Lupu la întâlnirea cu Biden? Gata, lăsaţi-o vă rog mai moale cu “ştirile” politice! Ca jurnalist înţeleg foarte bine cum stau lucrurile. Este complicat să investighezi, să cauţi adevăratele probleme ale societăţii. Mai simplu, în schimb, e să pui microfonul în faţă politicianului, iar ăla este chiar bucuros să se bage în seamă. Şi uite-aşa vine un aflux urât de non-ştiri politice de care ţi-e şi scârbă.