Formula „separarea Bisericii de Stat” este mai mult decât neactuală pentru Republica Moldova. În primul rând, pentru că în istoria poporului nostru, Biserica nici nu a fost niciodată confundată cu statul, spre deosebire de Apusul Europei, unde instituţia eclesiastică a fost destul de implicată în procesele politice.
Când putem vorbi despre lipsa unei separări între Biserică şi Stat? Atunci când autoritatea bisericească înlocuieşte sau încearcă să înlocuiască funcţia unei instituţii a administraţiei de stat (Guvernul, Parlamentul, Primăria, Procuratura, SIS etc.). Acest fenomen îl observăm în Franţa medievală, spre exemplu, unde Cardinalul Catolic deţinea chiar şi propria armată şi un serviciu secret de informaţii, jucând astfel unul din cele mai importante rolul în viaţa politică. Iată de ce după revoluţia franceză 1789, autorităţile statului au încercat să elimine Biserica din procesele de luare a deciziilor, ridicând la nivel oficial principiul „separării bisericii de stat”. Aşadar, această idee este adecvată exclusiv statelor din spaţiul catolic.
În răsăritul ortodox avem o situaţia absolut inversă, cezaropapismul. Oficial, împăraţii bizantini declarau egalitatea celor două autorităţi, în realitate autoritatea politică se afla mereu deasupra Bisericii, implicându-se destul de activ în problemele Bisericii. În cazul nostru, al ţărilor româneşti, Biserica nu a pretins şi nu a încercat niciodată să-şi atribuie funcţii politice, dimpotrivă, a fost mereu victima unor circumstanţe politice.
Odată cu preluarea modelului legislaţiei belgiene şi franceze, Republica Moldova a preluat conceptul de „separarea Bisericii de Stat”, care nici nu este adecvat realităţilor noastre istorice. Iată de ce invocarea principiul acestei „separări” de către unele organizaţii pentru drepturile omului, care se arată permanent „îngrijorate” de rolul Bisericii în societate este una ilogică şi nejustificată, mai ales când se invocă şi „vina pentru inchiziţie”.
Biserica participă la viaţa societăţii în calitate de autoritate morală, în rând cu organizaţiile nonguvernamentale, agenţi economici şi alte instituţii sociale şi are tot dreptul să o facă, în conformitate cu prevederile actualei Constituţii a Republicii Moldova.
Filed under: Ortodoxie
