În fiecare an, pe data de 19 februarie, Marin Sorescu- poet,dramaturg, prozator, eseist, traducător şi pictor român,îşi sărbătoreşte eternitatea.Anul acesta înnoptatul poet şi-a sprijinit, din nou, cum îi este obiceiul, fruntea de stele, ascultând nălucirile apei ce fulgera prin faţa porţii şi devenind – prin tăcere – complice la cuvinte. Apoi s-a ocupat de treburile lui din ziua a şasea: „A pus la cale o furtună, şi l-a învăţat pe regele Lear/ Cum să poarte coroana de paie…” Sigur că:, în ziua a şaptea , fiind peste măsură de istovit, se va duce „să moară puţin”. Până atunci, însă, mai este o veşnicie…