Eu, ca reprezentanta autentica a femeilor moldovence, am o dilema. Ca azi, pe vremuri, era Ziua Armatei Sovietice, noi ne serbam baietii din clasa, tatii, fratii, verii, vecinii, armata, conducatorii tarii. (asta ca sa fie o oarecare echitate, ca pe 8 martie, ne serbau ei pe noi) Dar ca maine, e deja sarbatoarea traditionala romaneasca Dragobetele – ceva legat de iubire, combinatii, tras de codite, facut cu ochiul, impiedicatul 
etc etc. Azi, am o invitatie sa serbam “barbatul adevarat” (desi nimeni nu da nicio garantie ca asemenea exponate se vor prezenta la eveniment ) cu muzica, vodka, ciocnit de pahare si priviri, intr-un cadru aproape ca autentic unei catacombe. Dilema – daca ma prezint azi acolo, maine o sa mai fiu available pentru Romanian Dragobete?
Trebuia sa incep cu faptul ca nu dau doi bani pe niciuna din “sarbatori” – sunt doar niste prilejuri de a iesi din casa si de a mai cauta niste aventuri proaspete, cat de cat inedite . Mai ales ca e mijlocul saptamanii , maine e JOI, iar sampania si vodka sunt la rece (preventiv 
).
Una peste alta, azi m-am gandit la “barbatii adevarati”. La felul in care serbam pe vremuri, cum asteptam ziua asta din februarie, ca sa le putem sari in gat cu vreun cadou “tematic” si un pupic pe obraz.
Asta e, nu pot arunca cuvintele din cantec, cumva-cumva, ceva-ceva, tre’ sa serbez azi. Macar si amintirea vremurilor demult apuse 
.
