Un stat, un popor îşi defineşte rostul prin raportarea la ceea ce se află în afara sa: istorie, Dumnezeu, spaţiul geografic. În aceste fel, identitatea unei colectivităţi se explică prin modul în care aceasta îşi înţelege şi asumă misiunea istorică, prin modul în care îşi stabileşte relaţia cu Divinitatea şi prin care îşi conştientizează şi modelează rolul geopolitic. În lipsa acestor componente, orice popor îşi reduce existenţa la un satelit al entităţilor care îşi au formată deplin conştiinţa de sine.
Ce rezultă aici? Construcţia Republicii Moldova, în cazul în care se doreşte cu adevărat acest lucru, trebuie să aibă loc prin acceptarea trecutului său istoric (Basarabia – parte a spaţiului istoric şi cultural românesc), dar şi prin asumarea unei misiuni istorice: de a readuce neamul românesc pe făgaşul firescului.
În al doilea rând, Republica Moldova are nevoie de propriul său proiect geopolitic, alternativ proiectelor propuse de marile puteri, un vector imaginar care ar determina o preschimbare din interior al societăţii basarabene. Chiar dacă acest proiect ar părea unul utopic, puţin contează. Mai importantă este preschimbarea pe care l- ar aduce.
Filed under: moldova
