Candva, eu aveam multe vise, mult timp in fata ca sa inteleg totul, blugi rupti, o camasa, il aveam pe Tudor Chirila si Vama Veche. Nu-mi pot imagina cum ar fi fost studentia mea fara ei. Fara concerte si CD-uri. Chefurile, drumurile, versurile lor, atmosfera de la concerte … La ultimul concert la care am fost, cand am intrat la TNB, ne-au dat un plic si ne-au rugat sa-l deschidem la sfarsitul concertului. Erau versurile acestei melodii. O cantau in premiera. Eram cateva sute de oameni, impreuna, cantand, zambind, aplaudand, chemand la bis, iar si iar … A fost unul din cele mai frumoase concerte la care am fost… O amintire senzationala … Eu cum am fost, asa si raman fana lui Tudor Chirila, si azi, daca tot s-au smiorcait 
toti cu melodii lacrimogene pe FB – hai s-o ascultam si pe asta.
