Împreună cu entuziaştii de la MediaPoint astăzi am continuat proiectul “New-Media în liceul tău”. Dacă încă nu sunteţi la curent, acest proiect presupune educarea tinerilor din şcolile republicii şi familiarizarea acestora cu noţiunile de new-media, blogging şi instrumentele internetului. Aşadar, eu, Radu Lisiţa, Andrei Fornea, Viorel Rodideal, Viorel Draguţan şi Mihai Lupaşcu ne-am deplasat în Străşeni, la 23 km de Chişinău.
Despre StrăşeniDe regulă bloggerii moldoveni doar atunci când calcă pe meleaguri străine îşi împărtăşesc impresiile cititorilor. Ei bine, ca un iubitor de patrie am să promovez valorile noastre, iar că tot graţie proiectului “New-Media în liceul tău” voi avea oportunitatea să mă fac cunoscut cu mai multe oraşe din Moldova, încep cu Străşeni.
Străşeni e un oraş sumbru, sau poate vântul de afară aşa l-a făcut. În staţie am “aterizat” sub influenţa unui vânt puternic. Pe partea stângă vezi liniile de cale ferată. Păcat că nu am prins vreun tren, căci era să-mi închipui altfel peisajul. Un magazin unde poţi procura un salam, o pâine şi bea un ceai iar lângă el un pod semnificativ şi unic datorită căruia oraşul care l-am vizitat azi îmi va rămâne în conştient.
Un supermarket plasat la intersecţia străzilor de după staţie în care Duminică dimineaţa foarte mulţi străşeneni făceau cumpărături. În Străşeni circulă patru rute de microbuze: 1, 3, 4 şi 7, iar preţul unei călători este de 2 lei. Oraşul e mic, aşa că cu microbuzele mult nu apuci să te primbli şi de aici a rezultat şi preţul.
După ce ne-am făcut treaba la supermarket am înaintat spre azilul de bătrâni din oraş, acolo unde urma să aibă loc trainingul. Am traversat centrul localităţii, am trecut pe lângă primărie şi nu ştiu care liceu. La capitolul curăţenie oraşul stă prost. În primul rând într-un râuleţ din localitate sticlele de plastic şi coşurile de gunoi îşi fac de cap, iar toate aceste deşeuri se scurg mai întâi în râul Bâc iar apoi în lacul Ghidighici. În al doilea rând, nu am întâlnit coşuri de gunoi. Probabil crengile putrede de pe marginea drumului le-au luat locul.
Terenuri de fotbal nu am văzut. O fi existând ele, dar în altă parte a oraşului. Eu astăzi m-am cunoscut mai mult cu partea centrală. În linii generale, oraşul Străşeni l-am asimilat cu alte centre raionale de pe la noi. Nu m-am întâlnit cu ceva specific, pot doar să remarc podul din imagine şi calea ferată.
Vântul puternic de afară nu a fost un impediment nici pentru noi, nici pentru tinerii din Străşeni care s-au prezentat în număr ridicat la training. Mai mult de 20 persoane au venit să ne asculte şi să interacţioneze cu noi. Am început prin a le explica tinerilor impactul şi credibilitatea manifestată de bloggeri.
După 1 an de blogging am ajuns la momentul când explic altor tineri ca mine ce este un blog, cât de credibili sunt bloggerii şi care este impactul blogosferei. Despre toate aceastea am relatat astăzi, într-un training.
Colegul meu, Andrei Fornea a vorbit despre careva aspecte mai detaliate a paginilor personale. Cum să scrii corect, de ce trebuie să te conduci şi cum să alegi conţinutul potrivit.
Am creat şi un blog a unui participant la training, blogul lui Victor Găluşcă. În faţa tuturor am adăugat primul articol, am ales aspectul şi am pus blogul pe roate. Până seara, Victor a mai băgat vreo 3 articole, semn că s-a mobilizat, iar asta e un lucru superb. De altfel, aştept aşa atitudine din partea tuturor participanţilor care s-au arătat foarte iniţiaţi în ale internetului.
Viorel Rodideal şi-a pus cuvântul despre instrumentele de la Google (Alerts, Docs, Reader) şi altele. A urmat o serie de discuţii în care adolescenţii străşeneni au cerut diverse sfaturi începând cu alegerea platformei de blog şi finisând ce ce trebuie să faci odată ce ai creat un blog.
Trebuie aici să menţionez şi portalul InfoStraseni ce este întreţinut de o echipă de voluntari şi care schimbă soarta localităţii zi de zi prin intermediul new-media şi e necesar să etichetez şi articolul survenit pe blogul MediaPoint întitulat “Caravana New Media în Străşeni”.
FotoreportajDe obicei, imaginile nu trebuiesc comentate, ele singure descriu totul. În cazul dat, redau ambianţa în care am interacţionat cu tinerii din Străşeni.
