Octavian Racu este unul din liderii pentru dezvoltare şi realizare a tinerilor, coordonator al revistei de politică conservatoare Axa. Un tânăr de 27 de ani, care a absolvit facultatea de asistenţă socială, sociologie şi filozofie la Universitatea de Stat. Ieri am găsit pe blogul său un titlu intrigant: „Pentru o redefinire a identităţii Republicii Moldova”.
Citesc din cele scrise de Octavian Racu pe blogul său: „Nu suntem Moldova lui Ştefan cel Mare. Şi nici un produs al Pactului Ribbentrop-Molotov. Suntem un stat absolut nou, apărut la 27 august 1991 cu voia lui Dumnezeu, prin voinţa populaţiei şi clasei politice din acest teritoriu. Primind accidental numele de Republica Moldova. Ceea ce nu trebuie deloc să ne deranjeze. Astfel de accidente istorice nu reprezintă o problemă în sine. O problemă reprezintă mai mult golul identitar, care se ascunde în spatele proiectelor istorice şi politice.” De aici a şi pornit discuţia la microfonul Europei Libere cu Octavian Racu.
Octavian Racu: „La moment, nu există nici un fel de consens în societate asupra problemelor fundamentale. Din această cauză, orice componentă a societăţii nu-şi poate defini un rost. Istoricii deseori apelează la anumite mituri, însă nu-şi concentrează propria activitate spre fundamentarea unei viziuni mai largi în ceea ce priveşte Republica Moldova.”
Europa Liberă: Tu reprezinţi o generaţie tânără. În rândul vostru cunoaşterea adevărului istoric e o prioritate?
Octavian Racu: „Da, desigur este o prioritate.”
Europa Liberă: Nu am întâlnit prea mulţi tineri, care să-mi spună, că prioritatea numărul unu e cunoaşterea trecutului istoric, al adevărului istoric, înţelegerea acestui adevăr.
Octavian Racu: „Nu există un anumit model, nu există un anumit consens. De aceea este şi foarte complicat pentru mulţi să definească, ce înseamnă adevăr istoric.”
Europa Liberă: Lăsăm istoricii să ne spună? Lăsăm să treacă timp? Să ştergem praful?
Octavian Racu: „Nu este o problemă doar istorică. Ci, cum spuneam, este o problemă a tuturor şi este nevoie de stabilirea unui consens larg asupra anumitor probleme fundamentale. Atunci cu de la sine totul se va rezolva. Acelaşi exemplu – Ministerul Educaţiei. Niciodată, nici un ministru nu a reuşit să definească într-un anumit act, care este modelul personalităţii, pentru care munceşte sistemul nostru educaţional.
Cum trebuie să arate, să spunem, un cetăţean al Republicii Moldova? Ce valori trebuie să împărtăşească? Spre ce trebuie să tindă? Alt exemplu, să spunem, Serviciul de Informare şi Securitate. Atunci când noi nu putem să definim ce înseamnă acest stat, ce înseamnă interesul naţional, atunci ne întrebăm, care este rostul existenţei acestei instituţii? La fel putem vorbi şi despre poliţie, chiar şi Parlament, Guvern. Ele, practic, există ca acele planete, care, când exploadează în spaţiu, elementele sale încă mai continuă să circule pe orbita fostei planete. La fel suntem şi noi.
După destrămarea Uniunii Sovietice suntem într-un fel oameni ai nimănui. Fiindcă, spuneam, independenţa statului a venit ca un fapt neaşteptat şi cred, chiar şi politicienii noştri au fost şocaţi atunci, când au primit în mîini nişte pârghii şi un aparat de stat, cu care nu ştiau ce să facă. Şi atunci, dacă nu ştii ce să faci, faci ceea ce ştii. Adică, utilizezi toate instituţiile pentru propriul profit.”
Europa Liberă: Cum îţi explici faptul, că politicienii au început să dea ore de istorie naţiunii?
Octavian Racu: „Se discută mai mult despre etnonime. Mai mult se utilizează istoria în scopuri politice, decât se încearcă de a rezolva anumite probleme istorice. Prinde la electorat, dar nu schimbă în esenţă problema. Şi vizează doar anumite cicluri electorale şi nu pune în discuţie o anumită strategie de durată.”
Europa Liberă: Aşa cum e scindată societatea moldavă, aşa sunt divizaţi şi istoricii, care înceară să ne pună adevărul pe masă. Şi atunci, unui cetăţean îi vine poate mult mai greu să facă diferenţa între adevăr şi fals, să aleagă grâul de neghină.
Octavian Racu: „În mare parte şi istoricii sunt victime ai unei incertitudini. Pentru că pentru o regândire a Republicii Moldova este nevoie de un efort, să spunem aşa, multidisciplinar. Pentru că o identitate este un sistem mult mai complex, care include mai multe elemente în ceea ce e legat de viziunea integrală asupra sistemului economic, sistemului politic, rolul geopolitic, pe care-l are Republica Moldova.”
Versiunea audio o puteţi asculta aici:
Filed under: Uncategorized
