Consimtamintul hotaritor la casatorie era anuntat in timpul "raspunsului". Probabil de aici vine si denumirea obiceiului, de la faptul ca parintii , impreuna cu alte rude, analizau foarte bine ce trebuie de facut in viitor, daca s merita sau nu de facut nunta.
Peste o saptamina de la logodna perintii miresei, impreuna cu rudele si petitorii , mergeau la parintii mirelui, unde se "bea" raspunsul. Parintii mirelui si a miresei se asezau la masa acoperita cu bucate si bautura si se intelegeau definitiv privitor la zestre si satbileau ziua nuntii. Un rol important in incheierea definitiva a casatoriei il avea zestrea, marimea careia deseori hotara soarta casatoriei, ce trebuia sa aiba loc.In zestrea mirelui si a miresei se includea casa, pamintul de pe linga casa, via , livada, vitele, paminturile arabile si uneltele agricole. In afara de aceasta, zestrea miresei cuprindea numaidecit covoare, prosoape, perne si lada de zestre cu obiectele ei personale. In unele sate, deseori in cele razasesti, parintii mirelui si ai miresei incheiau contractul de casatorie, insotit de lista amanuntita a tot ce intra in zestre - foaia de zestre.In zilele noastre, traditia inca si-a pastrat valoarea. Majoritatea cuplurilor organizind un astfel de "raspuns". Aici se dicuta anumite momente ce ar trebui vorbite mai in detailat. De obicei sarbatoarea are loc la casa mirelui, soacra cea mare pregatind o masa plina de bucate. La "raspuns" participa viitorii nasi de cununie, care trebuiesc insemnati cu un prosop si colaci. In general, este o traditie care are o insemnatate frumoasa, un eveniment inaintea nuntii ce apropie parintii intre ei, nasii si rudele.
Apreciati frumosul din traditiile noastre!
