Lumea se opreşte. Totul ce se mişca într-un temp mai rapid acum e aproape pe loc. Eşti pe un pod cu privirea sprea oraş, undeva în depărtare vezi nişte case înalte, pîn la ele e numai drumul înainte, copaci vierzi, oameni ce pe jos se primblă. Copii. Timpul se opreşte. Pentru ei e ultima clipă. Unii aşezaţi jos desenează cu copii săi ceva, iar alţii sar în sus de bucurie, cineva cu faţa posomorîtă se primblă, e ultima clipă la cineva din ei, poate la toţi. Timpul de acum e cel ce a venit, acum ce este e istorie, viitorul e istorie. Ultima minută cît poate schimba, poate complet să schimbe viaţa, poţi să dai viaţă nouă, poţi să iai viaţa cuiva, e ceea ce numim soartă. Cît putem face noi? să preţuim timpul atît? ce nu-l simţim acum ci peste 50 de ani cînd întoarcem capul în trecut şi vedem pielea zbîrcită şi doar amintiri pe foto, video şi memorie. Toată frumuseţea vieţii se reduce la timpul cît i-am oferit acestei clipe. Timpul, e ca şi spaţiul, numai diferenţa că spaţiul îl asizăm, iar timpul nu, uităm de valoare lui, deşi spaţiul rămîne, iar timpul nu, şi noi cu el prin viaţă trecem.DIN BLOGURILE MOLDOVEI
Timpul...
Lumea se opreşte. Totul ce se mişca într-un temp mai rapid acum e aproape pe loc. Eşti pe un pod cu privirea sprea oraş, undeva în depărtare vezi nişte case înalte, pîn la ele e numai drumul înainte, copaci vierzi, oameni ce pe jos se primblă. Copii. Timpul se opreşte. Pentru ei e ultima clipă. Unii aşezaţi jos desenează cu copii săi ceva, iar alţii sar în sus de bucurie, cineva cu faţa posomorîtă se primblă, e ultima clipă la cineva din ei, poate la toţi. Timpul de acum e cel ce a venit, acum ce este e istorie, viitorul e istorie. Ultima minută cît poate schimba, poate complet să schimbe viaţa, poţi să dai viaţă nouă, poţi să iai viaţa cuiva, e ceea ce numim soartă. Cît putem face noi? să preţuim timpul atît? ce nu-l simţim acum ci peste 50 de ani cînd întoarcem capul în trecut şi vedem pielea zbîrcită şi doar amintiri pe foto, video şi memorie. Toată frumuseţea vieţii se reduce la timpul cît i-am oferit acestei clipe. Timpul, e ca şi spaţiul, numai diferenţa că spaţiul îl asizăm, iar timpul nu, uităm de valoare lui, deşi spaţiul rămîne, iar timpul nu, şi noi cu el prin viaţă trecem.