Cine nu are macar un Vasâle in familie? Stiti ce-mi place mie cel mai mult la numele asta? Pe langa faptul ca in copilarie scapam de scoala cand pica in timpul saptamanii data de 14 ianuarie (obligatoriu plecam la tara), cand povestea cineva de Vasâle, trebuia sa specifice la care anume se refera. Existau asa: Nanu Vasâle a lu’ nana Katea. Tatal varului meu. Mama se invoia de la serviciu, tata se ducea din timp la cumparaturi (intotdeauna exista un fel de barter. Noi duceam la tara salam, scrumbie, masline, paine de la oras, bomboane, sproturi etc etc si luam inapoi produse bio
doar ca nu stiam inca ca astea-s produse bio
) Varu’ ne incarca in masini, si … de aici, de fiecare data era diferit
. Ori plecam direct, ori ne mai opream la alte neamuri. Sa-i luam cu noi sau sa stam la masa si la ei. Am mai scris ce insemna iarna la tara. Iubeam camera aia calduroasa, cu o masa mica rotunda, la care incapeam toti, pe rand sau impreuna, hohotele de ras care se auzeau in toata mahala. Si trebuia neaparat sa se prezinte vreo vecina curioasa sa intrebe daca “a umplut bors nana Katea”
. La un pahar de vin, se radea si se luau decizii importante, deopotriva.
Mai era nanu Vasâle a nani’Verii. Despre nana Vera o sa povestesc alta data … Vasâle boieru’ – un vecin din sat care intr-o zi s-a enervat si a bagat furca in soacra-sa
. Ea a supravietuit, el a stat “inchis” numai un pic
(politistul din sat era finul lui
), si nevasta l-a iertat si s-a intors la el … Boieru’ – pentru ca de tanar era fudul
. Blond cu sprancene de porcusor
. Vasâle care’o tinea pe Liza a nani’ Varvarei, Vasâle care’o “slujit in Afganistan”, Vasâle din deal de tzaca Maria a lu’Ion a kioki’ Liubei, Vasâle cu “lesopila”, etc etc …
Chiar si eu trebuia sa fiu Vasilisa
. Iubitul surorii mele purta cu respect numele de Vasâle
si ea a considerat ca merita luat in calcul si acest nume. (la 6 ani i s-a parut ca are sanse mari sa-mi dea ea numele).
Asa ca, azi, La multi ani, toti dragii mei Vasâle !!! Si scriitorii, si cei cu 72 de dinti
, si cei de la radio, si cei de pe scena, si cei din friendlist, toti toti toti. Primiti haitorii?
Aho, Aho,
Sara Sfantului Vasile,
La multi ani romani cu bine.
De cand sara s-a’nserat,
Noi am pornit la urat,
Sa starnim cainii din sat,
Sa sculam oamenii din pat.
Traceti plugul la parete
Si boii la iarba verde,
Zurgalai si clopotei,
Trageti roata mai flacai
Hai! Hai!
S-a sculat stapanul gazda,
Intr-o sfanta zi de joi,
Cu un plug cu 12 boi.
Si-a pornit la arat,
La Marul Rotat,
Unde-i loc bun si curat,
De arat si semanat.
Si-a arat, cat a arat,
Brazda neagra a rasturnat
Si-n brazda a semanat,
Grau marunt si grau de vara,
Sa dea Domnul sa rasara,
Pana-n sara.
La ureche zurgalai,
La chicioare clopotai,
Si-nca o data mai flacai,
Hai! Hai!
Si cand s-a dus la camp sa vada,
De grau rasarit si de grau incoltit,
Era in pai ca trestia,
Si-n bob ca vrabia.
Tare mult s-a bucurat,
Acasa s-a inturnat.
A adunat fine si vecine
Si vre-o trei babe mai batrane,
Care stiu randul la pane.
Zurgalai si clopotai,
Trageti roata mai flacai,
Hai! Hai!
Si pe toti i-a pus
Si pe toti i-a dus,
La lucrul pamantului,
In bataia vantului.
Ei cu stanga secerau
Si cu dreapta il legau
Si la moara il carau.
Si morarul mester mare,
Tui, maicuta cui il are,
Batu in sata si-n covata
Si cernu faina toata.
Si facu un colac frumos,
Cum ii fata lui Hristos.
Si-l rupse-n doua,
Si ne dadu si noua.
Si-l rupse-n trei,
Si-i dadu si lui Andrei.
Dar Andrei cam blestemat,
A mancat pan’s-a umflat.
La urche zurgalai,
La chicioare clopotai,
Si-nca o data mai flacai,
Hai! Hai!
De urat am mai ura,
Dar n-e frica ca o-nsera,
Pe la casa dumneavoastra,
Departe de casa noastra.
Dar n-e frica de caciula,
Ca era din miel tarcat,
De cand tata s-o insurat.
Si dosu din chiele de mata,
De cand era mama de tata.
Cate paie sunt pe casa,
Atatea sticle sa fie pe masa.
Cate pene pe cucos,
Atatia copchii burduhosi.
Trageti plugul la parete,
Si boii la iarba verde,
Zurgalai si clopotai,
Trageti roata mai flacai,
Hai! Hai!
La anul si la multi ani!