Galateni 5:16 Zic dar: umblaţi cîrmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pămînteşti.
Oare ce să însemne lucrurile astea? Ce ar fi oare această fire despre care auzim în multe discuții. S-ar părea că este o calitate umană, înnăscută care acționează asupra omului, și îi dictează într-un fel sau altul comportamentul și modul de viață, de obicei negativ, dar care poate fi totuși controlată și supusă. Să vedem în continuare definiția pe care o dă Scriptura și ceea ce putem afla despre ce este firea pămîntească, cum o putem identifica și cum o putem controla.
Cuvîntul din greacă (sarx), tradus în română firea, sau în alte cazuri firea pămîntească, înseamnă următoarele:
1. La propriu, (carne, trup, instincte), sau substanța din care este format trupul viu care acoperă oasele și este irigată de sînge, folosit pentru oameni și animale. Parte vizibilă a corpului.
2. Corp, ca și combinație originală a tuturor părților corpului. Natură animalică cu dorințe care incită la păcat.
3. Formă a naturii umane supusă păcatului sau devenită subiect al păcatului. Natură umană în care se include și sufletul.
4. Folosit ca o opoziție tacită a cuvîntului duh, natură pămîntească, aparte de influiența divină, și ca rezultat predispusă păcatului și opusă lui Dumnezeu.
Caracteristica firii pămîntești
Un pasaj care prezintă forma negativă a firii pămîntești în acțiunile pe care le facem și în deciziile pe care le luăm este Romani 7:18-19
Romani 7:18-19 Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pămîntească, pentrucă, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n’am puterea să-l fac. Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iacă ce fac!
De cîte ori te-ai regăsit în ipostaza apostolului Pavel: să vrei să faci lucruri bune, să te gîndești să realizezi ceva frumos, să spui cuvinte care să mîngîie sufletul, să faci pe cineva să se simtă bine, să te schimbi ca și caracter… Dar s-ar părea că cu cît mai mult îți propui să realizezi aceste lucruri, cu atît mai aproape de imposibil este să le realizezi. Uneori, accidental mai realizezi cîte un lucru bun, așa încît te uimești singur de realizarea pe care ai obținut-o. Firea pămîntească nu contribuie la realizarea lucrurilor bune. Dimpotrivă vine să strice totul, să facă lucrurile mai rele. Voință să facem bine avem, dar nu și puterea, și ca contradicție, avem toată puterea ca să facem răul.
Oare cei care au decăzut și au ajuns bețivi, fumători, narcomani, curvari nu realizează unde au ajuns și cît de mult au decăzut? Ba da, doar că mai este ceva. S-a realizat un experiment pe baza animalelor: o potecă pe care animalul o cunoștea bine, cotea la un moment dat în altă direcție decît cea obișnuită. Animalul era hăituit și i se dădea drumul pe poteca respectivă. În timp ce fugea animalul realiza schimbarea și micșora viteza cu fiecare metru pe care îl alerga mai mult în direcție greșită. Animalele se opresc atunci cînd o iau pe direcție greșită, se întorc din drum și încearcă să se corecteze. Omul, dimpotrivă atunci cînd o ia pe direcție greșită aleargă tot mai repede ca să se apropie de pierzare. Va continua…
