… sa nu fi scris o poezie.

Parafrazind acest vers zic astfel – nu e om sa nu fi trait o iubire neimplinita/neimpartasita.
Cat nu s-ar discuta si da sfaturi ca trebuie sa iubesti neconditionat, sa iubesti si sa daruiesti fara sa astepti indarat acest sentiment, oricum, vrem sa simtim acea reactie,atentie,acea atitudine fata de noi din partea celeilalte persoane.

Spiritul omenesc e foarte greu de umplut,sa simti inima inflacarata,sa te increzi in acel om,sa-i simti si iubirea lui, sa simti acel punct al fericirii.
Numai acel ce a trait un sentiment neimplinit poate sa-l inteleaga pe cel suferind indragostit .
Intr-o discutie cu cineva s-a atins acest subiect, incercand sa motiveze ca e o dragoste tirzie si ea de aia poate fi neimpartasita.

Dar oare, iubirea are virsta; poate fi tirzie, devreme sau la timpul potrivit?
El mi-a raspuns cam asa ”păi la 37 de ani…nu cred că poţi lăsa familia cu doi copii pentru acea persoană de 25 de ani…,trebuie un stimul puternic pentru a face asta….şi asta intră în contradicţie cu principiile mele ,cu părere de rău …eu am încercat să închid acest sentiment undeva în adîncurile sufletului pentru a uita de el…parcă reuşisem….şi acuma de sărbători .am revăzut acea persoană….şi iar a reapărut… nu e simpatie….la sigur…sunt nişte tangente în prporţie de 90 la sută în caracterele noastre… dacă era simpatie….nu reapărea acuma de sărbători acest sentiment”.

Fapul ca ne impiedica alte conditii sa traim acest sentiment, nu trebuie sa dam vina ca nu e la momentul potrivit. Multi ( mai cunosc cazuri) oameni se intilnesc in viata lor cu acel paradox vicios, acel cerc din care aproape nu poate iesi nimeni; -obligativitatea a doi în a menţine o familie…,obligaţii faţă de societate, copii,rude, neamuri, vecini, etc

Oameni buni, pentru ce acest sacrificiu??!!Oare traim o suta de ani, si mai lasam sa treaca unele lucruri pe linga noi? Oare viata noastra ne-a fost data sa o traim dupa norma cuiva sau la ceva?sa lasam sufletul si inima sa fie ferecate si inlantuite…

Daca iubirea este un dar dat de la zei, si daca D-zeu ne-a trimis acest sentiment la un moment dat, de ce sa nu-l lasam sa-si traiasca aparitia.


Filed under: autenticitatea vietii