Istoria Bisericii “Sf. Treime”, din satul Cuhureștii de Sus, r. Floreşti

Biserica Sfînta Treime din satul Cuhureștii de Sus a fost proiectată în 1912 de A. Șciusev la solicitarea moșierilor din această localitate, familia Bogdan. Construcția acestui monument a început în 1913, ctitori fiind Eugenia Apostolopolo și Alexandra Pomier nascuta Bogdan. Ținem să menționăm că acest lăcaș sfînt este unul dintre ultimile edificii ecleziastice proiectate de arhitectul A. Șciusev (08.10.1873,Chisinau-24.05.1949,Moscova), absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Peterburg. El a studiat arhitectura și pictura în Italia, Franța, Marea Britanie. A proiectat case de locuit, iconostase, a făcut picture murale în biserici. Autor al proiectului clădirii Gării Kazani din Moscova, edificiului Institutului de Mecanică din Moscova, Mauzoleului lui V.Lenin. A proiectat o serie de edificii la Tbilisi, Baku, Batumi în anii 1928-1939, a multor poduri la Moscova, Smolensk, Tbilisi. Proiectează edificiul Teatrului de Operă și Balet din Tașkent, artera principala a Kievului – bulevardul Kresceatik ( 1945), stația de metrou – Komsomolsk, clădirea Sediului Prezidiului A.S. a URSS( Moscova), observatorul de astronomie Pulkovo( Leningrad). În anii 1947 A.Sciusev a elaborate planul general de reconstrucție a orașului Chișinău. La Chișinău a proiectat mai multe case și a vegheat reconstruirea orașului distrus de cel de al doilea război mondial.

Biserica de piatră Sfînta Treime, din satul Cuhureștii de Sus, necătînd la politica ateică promovată de conducerea URSS a păstrat funcția ei de bază, adică nu s-a transformat în depozite sau spitale, ci a rămas un lăcaș sfînt datorită părintelui Ioan Grecu.

Referitor la etapele de proiectare și construcție a acestui lăcaș putem aduce următoarele date:

• 1912 – Realizarea proiectului Biserica Sfînta Treime;

• 1913 – Cu ajutorul nemijlocit a ctitorilor Eugenia Apostolopolo și Alexandra Bogdan începe construcția propriu-zisă a bisericii;

• 1915 – Pleacă în neființă Eugenia Apostolopolo, susținătoarea principală a construcției acestui proiect,datorita acestui fapt se inceteneaza lucrarile de constructie a bisericii;

• 1930 –Are loc finisarea construcției.

Descrierea Bisericii

Arhitecții profesionali, cunoscînd metoda bizantină, au aplicat-o fructuos. Elementele stilului balcano-bizantin erau îmbinate în mod creator cu arhitectura ecleziastică a stilului vechi moldovenesc și cu tradițiile artei populare.

După cum se știe, perioada bizantină a cunoscut două faze: timpurie și tîrzie. Elementele de arhitectură ecleziastică timpurie se întîlnesc la monumentele moldovenești de cult din perioada clasică, această arhitectură, deseori, purtînd amprenta sa specifică. Arhitectura tardivă, aparută mult timp după declinul Imperiului bizantin, se bazează pe elementele eclectice, întîlnindu-se la o serie de monumente ecleziastice din spațiul dintre Prut și Nistru. Renumitul arhitect Șciusev A.V.( născut la Chișinau), a aplicat metoda clasică bizantină de proporții și concepții planimetrice la proiectarea bisericii cu trei abside din satul Cuhureștii de Sus, construită după proiectul realizat in 1910-1912, pe cînd Șciusev studia la Academia de arte din Petersburg. Astfel, metoda bizantină s-a transformat în metoda tradițională, aplicată în edificiile ecleziastice din Basarabia sec.XX.

Unica turlă a bisericii are cupola “clopoțelului” – de altfel o formă foarte raspîndită în arhitectura Moldovei. Folosirea perfectă a pietrei locale, căramida și oloanele roșii alcătuiesc bogăția de factură a palitrei de culori ale acestui lăcaș. Formele caracteristice ale carnizelor, arcada ogivală a pridvorului – toate aceste elemente dau bisericii un aspect local. În interior scheletul principal al naosului este format din patru acre, pe care se sprijină turla octagonală. În partea de sud și cea de nord ale naosului se găsesc două abside, care au o forma semicirculară. De ambele părți ale altarului se află două încăperi mici – proscomodia și diaconicul. Pronaosul este împărțit în trei părți de doi pereți longitudinali. Din apsida de sud o scară duce în cavou, unde se află o instalație pentru încălzirea bisericii. Exteriorul pridvorului are forma unei terase dreptunghiulare închise, cu acoperișul susținut de șase coloane. În apropierea bisericii se află poarta cu arce, pe care se sprijină turla octagonală a clopotniței, așezată pe un paralelipiped. Gravura decorativă a catapetesmei bisericii, executată dupa schițele lui Sciusev A.V. conține motivele, caracteristice vegetației moldovenești.

Soluția arhitecturală a bisericii Sfinta Treime îmbină rațional în elementele caracteristice a două stiluri bizantin și moldovenesc. Decorul exterior este realizat în stil bizantin, adică a fost folosită în construcția piatra albă și cărămida roșie care au dat un colorit deosebit bisericii, astfel punînd un contrast cu vegetația ce o înconjoară( vezi anexa 3). Din punct de vedere constructiv ea aparține stilului moldovenesc, care se caracterizează prin:

a) Plan trilobat tradițional, construit din 3 părți( pronaos, naos și altar);

b) Divizarea distinct a edificiului în 3 zone transversal și separarea fiecărei secții;

c) Sistemului moldovenesc de boltire – cupole ridicate pe arce în console și piezișe, turla de secțiune redusă ce oblică învelitoarea să se desfacă în 4 corpuri independente, contraforturi ce susțin trunchiul, decorația de iride absidelor poligonale în exterior circulare în interior, șirul de ocnițe sub ștreașină dublată de o friză din plăci de ceramică;

d) Prezența construcțiilor antiseismice (contraforturi).

Făcînd o comparație dintre biserica construită și proiectul ei ajungem la concluzia că pe alocuri a fost modificată, ca exemplu în partea anterioară a bisericii în zona unde se află strana, lateral mai apar două contraforturi, este folosit o boltă diagonala în loc de cea în formă de calotă sferică . Interiorul bisericii este decorat cu scene biblice pictate de mina pictorului-sculptor A. Znamenschi, iar iconostasul fiind realizat după schițele lui A.V. Șciusev.

La construcția bisericii în calitate de constructor a fost I.Dmitrancencov. Aici putem menționa și instalația de încălzire care se află în subsolul bisericii care are legătură cu nava bisericii prin intermediul unor canale care transport aerul cald spre interior. Pe lîngă încăperea unde se află așa zisa sobă se mai găsește încă o încăpere unde se află cavoul familiei Bogdan, aici fiind înhumată Eugenia Apostolopolo, una din ctitorii acestei biserici.

Zidirea acestei sfinte biserici cu hramul sf. Treime din Cuhureștii de Sus cu clopotnița, fîntînă (vezi anexa7) și împrejmuirea sa s-a început în anul 1913 cu suportul financiar a moșierilor Eugenia Apostolopolo și Alexandra Pommer, născute Bogdan și s-a finisat în anul 1930 în vremea domniei regelui Carol al II al României, architect fiind A.V.Șciusev, constructor I.Dmitrancencov, iar pictor și sculptor A. Znamițchi, apare ca un edificiu accent în complexul architectural de pe moșia boierilor Bogdan, aceasta îmbinînd în sine două stiluri arhitecturale: bizantin și moldovenesc. Acest monument de arhitectură păstrîndu-și și pînă astăzi funcția lui de bază a devenit o impunătoare perlă a culturii basarabene contribuind în mod direct la dezvoltarea economic a întregii țări devenind un punct de atracție turistică și la promovarea imaginii țării noastre peste hotare.

text elaborat de Zubco Roman. Verificat lector universitar Trofimov Silvia, Chișinău 2010.

vezi mai multe imagini cu biserica din Cuhureştii de sus:

sursa: http://ortodoxcuhuresti.blogspot.com