Deci stateam noi si savuram buna dispozitie discutand, razand, etc. Apoi Mistretul a inceput sa ne spuna o poveste hazlie despre cum el a mers odata la tabara de mistreti din Zatoka si s-a imbatat asa de tare incat a mers la o cabana din cea mai apropiata padure si a violat 5 vanatori care sarbatoreau ziua de nastare a lui Coolio. La auzul acestei istorioare, Huiak a inceput sa rada, tinandu-se de burta, apoi a cazut pe podea si se tavalea, dand din maini si picioare si s-a zapizdit cu capul de un arbore cotit de la motorul unui Zil. Arborele cotit se tavalea si el pe acolo pe jos. Se mai intampla.
Dupa ce i-am bandajat capul lui Huiak, am simtit ca trebuie sa merg la veceu. In veceu, in timp ce urmaream sa nimereasca cat mai putin lichid pe pereti si podea, am observat cum peretele din fata mea incepe sa se indeparteze, cu tot cu unitaz. In timp ce peretele se deplasa, se auzea melodia de la pornirea Windows-ului XP. Eu am terminat de stropit podeaua si am pornit in directia peretelui care deja nu se mai vedea. Intuneric. "De-ar fi niste lumina..." mi-am zis eu. Deodata s-au aprins multe becuri ce emanau lumina alba. Peste tot era lumina. Am intors capul in urma, baia nu mai era. Doar lumina alba jur imprejur, mai mult nimic. "Unde pula am nimerit?" m-am intrebat eu. Deodata a aparut un semn informativ pe care scria "Va aflati in unul din infinitul de universe paralele". Ce huinea. Am inceput sa merg pe suprafata alba si moale din universul respectiv. Aerul era placut, avea un miros de primavara. Aveam sushneak. Cepok, jos, inaintea mea aparuse o sticla de apa minerala "Lacrima Pinguinului". Am baut vreo sprishi gaturi din sticla si ma gandeam la Pinguin. Cand sa iau sticla de la gura il vad pe Pinguin in fata mea cum vomita. Atunci m-am gandit ca era mai bine ca Pinguinul sa nu fie acolo. Pinguinul a disparut. Observasem ca ceea ce gandeam sau doream se se intample chiar se intampla. Am realizat ca imi place noul univers si am inceput sa-mi imaginez femeia cea mai frumoasa si cea mai hot posibil, cu speranta ca ea va aparea. Ce sa vezi? De mine s-a apropiat un barbat. S-a oprit in fata mea si a spus: "In mod normal acuma ar fi trebuit sa vina cea mai ahuiennaia femeie posibila, insa ea nu poate sa vina caci a zaletit la ziua ei de nastere si e insarcinata in a 5-a luna. Imi pare rau. Gandestete la orice altceva, inafara de cea mai rapida masina din lume, caci eram beat ieri la volan si am intrat cu ea in zambetul unui rinocer gigantic." si a plecat. Kidos. Ia sa ma gandesc eu la altcineva. M-am gandit la dumnezeu (da, cu minuscula, nu ma zaibiti). N-a aparut nimeni. Stiam eu ca-s povesti. Cred ca fiecare a avut in viata momente cand, fara sa vrea, se gandea la ceva si, incercand sa se gandeasca la altceva, acel gand initial nu disparea si gata. Pai, nu stiu de ce, eu am inceput sa ma gandesc la brelocul pufos si roz de la telefonul unei colege de grupa. Brelocul a aparut in fata mea. Uitandu-ma la breloc, m-am gandit ca Jessica Alba ar aprecia asta. Apare Jessica Alba. "Vai ce breloc prikolininkii, moale, pufos si tare klasninkii." a spus ea cu glas subtire. Eu o priveam si ma gandeam ca Chuck Norris tare s-ar enerva sa vada asa ceva. Fut si apare Chuck Norris. Acesta o priveste cateva secunde pe Jessica Alba, apoi ei i se opreste inima si moare. Oi blea, ce-am facut. Eu si cu gandurile mele concenie am omorat-o pe Jessica Alba! "Chuck Norris, te rog sa o readuci la viata pe Jessica, ea n-a meritat sa moara." i-am zis eu lui Chuck. El m-a privit si a spus: "Trezeste-te!" Aceasta a sunat straniu. Glasul lui se asemana mult cu glasul Ariciului. "Trezeste-te, bai!" a repetat Chuck Norris, cu glasul Ariciului. Lumina alba incepea sa slabeasca. Am clipit mai profund de cateva ori la rand. Am observat ca deja eram in baie, pe podea, iar Ariciul ma stropea cu apa rece. "Care nahui Chuck Norris, bai dibil? Tu prea mult ai tras, narcoman iobanii ce esti." m-a certat Ariciul, apoi m-a condus in camera unde se distrau ai nostri. Mistretul si Huiak jucau șah, Pinguinul selecta muzica pe youtube, iar Mica Sirena facea stiptease sub muzica respectiva. Ariciul a inceput sa caute servetele, sa-mi dea sa ma sterg. Intr-unul din sertare a gasit o telecomanda. "De la ce sa fie oare?" s-a intrebat el, apasand pe nu stiu ce buton. Cred ca era acolo din greseala. "Hai sa mai tragem cate unul!" a propus Mistretul. Nimeni n-a zis "nu", insa, din pacate, iarba nu mai era. "Ti-am zis blea sa luam 2 corablece, n-ai vrut, animala!" a strigat Mistretul la Pinguin. Pinguinul s-a enervat si a venbit cu o replica: "Nu ma zaibi, eu am vrut 2 sa luam, insa nu ne-au ajuns bani!" - "Ce futi capul, nemernicule?! Tu ai spus ca unul o sa ne ajunga. Nici nu era vorba in bani!" a raspuns Mistretul. Pinguinul atunci n-a mai putut rabda si i-a dat un dos de palma Mistretului. Mistretul s-a infuriat si mai tare, l-a apucat pe Pinguin si au inceput amandoi sa se imbranceasca, apoi sa se tranteasca pe jos. Huiak a inceput sa planga, Mica Sirena a inceput sa se curățe de solzi cu un cutit, Ariciul striga cu glas tare ceva intr-o limba necunoscuta, iar eu nu faceam nimic. Stateam si priveam in jur. "Și, cari-i problema aiși? Și s-o-ntîmplat?!" - liniste mortala deodata. Cine a zis asta? Am privit toti spre usa. Era un domn bine facut, imbracat in uniforma de agent de securitate, cu un kalashnikov in mana si cu o față foarte surovaia. "Aț chemat ahrana. Șini o apăsat pi cnopcă?" Ariciul atunci si-a amintit de telecomanda pe care o gasise in sertar si a spus, cu jumate de glas "Eu am apasat. La noi s-a terminat iarba..."
