Ieri, în zi de luni şi în zi de post, am fost la nuntă. La nunta televizată a lui Val Butnaru, organizată în Cabinetul din umbră. Marş, mireasă,nuntaşi, buchete şi popor asuprit.
Rar aşa nunţi…la Moldova, cu politicieni intrând în platoul de filmare sub ritmuri de marş. Am auzit azi reacţii de genul seamănă a circ sau a provincialism. De acord, dar, odată ce avem mult circ în politică, de ce să nu avem şi la televizor? Mai ales daca acesta e unul foarte bine gândit.
Am urmărit nunta cu plăcere. Mi-a plăcut, îndeosebi, senzaţia de libertate a realizatorilor şi faptul că şi-au intrat bine în postura de organizatori de nuntă. Mi-au plăcut şi opiniile cetăţenilor, care, cred eu, deloc întîmplător, au fost intervievaţi la autogara centrală. Or, anume aici, sunt cei mai mulţi experţi, chiar dacă nu întotdeauna în cunoştinţă de cauză. De asemenea, deloc intămplătoare mi s-a părut şi greşeala lui Val Butnaru, Partidul Democrit în loc de Partidul Democrat. Nu ştiu cum alţi telespectatori, dar pe mine acest Democrit m-a dus cu gindul la ipocrit. Deşi, poate chiar a fost o greşeală.
Mi-au plăcut şi reprezentanţii poporului. Foarte bine aleşi, atît pentru a distra publicul, dar şi ca reprezentativitate şi mod de gîndire moldovană: Volodea, paznicul de la Bălţi şi doamna care apără intereselor tuturor şi a nimănui, Maia Laguta.
Miniştrii. Un pic stresaţi poate, dar mult mai responsabili şi inspiraţi. Se vede că la noi, încă, iluzia e mai puternică decât realitatea.
Decorul. Simplu, construit cu umor, doar că un pic moldoveneşte.
Să dea domnul să fie intr-un ceas bun, astfel încât şi televiziunile şi emisiunile să fie pentru oameni şi , mai puţin, pentru politicieni care discută interminabil despre principii şi valori, iar cetăţeanul, în cele din urmă, să nu mai fie atît de moldovan.
