Să fim realişti, în Republica Moldova nu există o societate civilă în sensul deplin al cuvântului. O mare parte a asociaţiilor obşteşti, care activează pe teritoriul nostru, nu sunt decât „prestatori de servicii” şi există exclusiv din contul finanţatorilor străini, în timp ce societatea civilă funcţională, care ar corespunde intereselor societăţii noastre, trebuie să dispună fie de surse de finanţare proprii, fie să dispună de alte surse materiale din interiorul Republicii Moldova. Sponsorizarea este un lucru foarte sensibil, deoarece dictează interesele unui oarecare grup. Or, cine poate răspunde astăzi, interesele cui le reprezintă organizaţiile non-guvernamentale care sunt finanţate de instituţii din afara ţării? Oare activitatea acestor asociaţii nu pune în pericol securitatea naţională a Republicii Moldova?
De ce în Republica Moldova activează nestingherit un şir de culte totalitare, precum martorii lui Iehova sau „Biserica Unificării”, activitatea cărora este interzisă în mai multe state ale lumii, din cauza subminării securităţii naţionale?
De ce pe parcursul mai multor ani, pe teritoriul nostru au activat şi activează nestingherit Institutul Naţional Democrat, Institutul Republican Internaţional, „Freedom House” şi reţeaua de organizaţii finanţate de miliardarul şi criminalul internaţional George Soros şi alte instituţii similare, despre care se cunoaşte că reprezintă un paravan al serviciilor secrete străine? Acestea continuă să activeze şi să exercite presiuni asupra guvernului nostru, în pofida faptului că rodul activităţii acestora, prin orchestrarea a tot felul de „revoluţii colorate” în Serbia, Georgia, Ucraina, este arhicunoscut.
De fiecare dată când este vorba de apărarea intereselor noastre naţionale, reprezentanţii aşa-numitei „societăţi civile” reacţionează agresiv şi violent când sunt apărate interesele noastre naţionale şi iau apă în gură când este vorba de încălcarea normelor democratice şi demontarea sistemului de valori naţionale. Societatea civilă din Republica Moldova reacţionează doar când este vorba de interesele sponsorilor săi şi în cel mai bun caz tace, când sunt subminate interesele poporului nostru.
Nu ne rămâne decât să ajungem la concluzia că tot ce pretinde a fi astăzi „societatea civilă” nu este decât o structură subversivă, iar finanţarea externă a ONG-urilor reprezintă o imixtiune grosolană în problemele interne ale Republicii Moldova, care creează în mod artificial situaţii de instabilitate politică şi socială.
Din aceste considerente, adoptarea unei legi care ar interzice finanţarea asociaţiilor obşteşti şi cultelor religioase din afara ţării este absolut necesară pentru stabilitatea internă şi buna funcţionare a instituţiilor democratice. O astfel de măsură nu ar fi nicidecum una ieşită din comun. În SUA, spre exemplu, legislaţia interzice finanţarea organizaţiilor non-guvernamentale de către guvernele altor ţări, iar în Israel resursele financiare din afara ţării, destinate ONG-urilor, sunt blocate automat şi gestionate de Ministerul Finanţelor, băncile fiind obligate să informeze instituţiile statului cu privire la operaţiunile financiare destinate finanţării asociaţiilor obşteşti.
Consolidarea instituţiilor democratice nu este posibilă fără un sistem puternic de protecţie a instituţiilor statului de influenţarea instituţiilor în procesul de luare a deciziilor. Procesul electoral este unicul mecanism care determină reprezentarea intereselor poporului în administraţia locală şi centrală, ceea ce înseamnă că orice deturnare a acestui mecanism este un atac direct la suveranitatea şi capacitatea de autoguvernare a poporului.
Filed under: Securitatea naţională