Este încă prea devreme ca România să intre în spaţiul Shengen. Aşa începe reportajul său despre România, Kiril Brainin, corespondent al ORT, postul de stat din Federaţia Rusă. Francezii sunt speriaţi de invazia ţiganilor, găurile din graniţele României şi nivelul prea înalt al corupţiei din cea mai săracă ţară din Europa, continuă Kiril. Este dificil să-ţi găseşti de muncă în România. Aceşti oameni, de exemplu, sunt nevoiţi să vândă tigăi foarte ieftine, dar nu le cumpără nimeni. Iată cum arată o zi obişnuită în Bucureşti, singura ţară din Europa unde nu poţi vedea cerul din cauza cablurilor. Uniunea Europeană cere de mult să fie băgate sub pământ, dar nimeni nu se gândeşte la asta, din moment ce jumătate de ţară nu are bani pentru mâncare.

 

Munţi de gunoaie, lipsa canalizării - ţevile au fost duse demult la fier vechi - şi construcţii, pe care cu greu le poţi numi case. Vorbim de cartierul Ferentari din Bucureşti, un fel de ghetto ţigănesc. De aici, ţiganii se împrăştie prin toată Europa, băgând în sperieţi Lumea Veche cu obiceiurile lor deloc europene. Adrian Petre: “Desigur, este trist că avem o astfel de imagine, dar ţara nu are nevoie de noi. Supravieţuim care şi cum putem.” României i s-a dus deja vestea de cea mai slabă economie a Europei. Din industrializarea lui Nicolae Ceauşescu nu a rămas nici urmă. Ţara are petrol, dar extrage de două ori mai puţin decât indică nevoile sale. După revoluţia din 1989, mare parte a populaţiei supravieţuieşte din ceea ce creşte în gospodăriile rurale.

 

De câţiva ani, România a ajuns şi fabrica de confecţii a Europei. În aceste ateliere, sunt fabricate sute de costume ale mărcilor foarte cunoscute. 25 la sută din salariul mizer este plătit în… bonuri de masă. S-ar părea că aşa ceva este posibil doar în Coreea de Nord, dar, patronul, francezul Gerard Losson, spune că în România e o practică curentă. În schimb, Transilvania, pe fondul întregii Românii, arată de parcă te-ai afla în altă ţară. Străzile curate ale micilor orăşele - fără gunoaie şi cabluri - sunt mai curând rupte din peisajul Ungariei. Tiberiu Veresz are în Braşov un magazin micuţ şi spune că din contul regiunii trăiesc toţi românii, iar acest lucru nu este corect. De altfel, România protestează de câteva luni împotriva măsurilor anticriză ale guvernului. Nimănui nu-i plac majorarea impozitelor, reducerea salariilor cu 25 % şi a pensiilor cu 15%. Sunt, însă, condiţiile FMI. Totuşi, după ce aceste măsuri au fost impuse, banii nu s-au înmulţit şi pace.

 

În ceea ce urmează, reporterii ni-l prezintă pe senatorul Marius Marinescu. Greşit. Respectivul a fost senator până în 2008. De ce au scăpat să precizeze acest detaliu? Staţi să vedeţi - Marius Marinescu, senator, vice-preşedintele partidului “România Mare” spune: “situaţia economică a României este catastrofală.” Domnul senator a votat împotriva măsurilor anticriză şi îl consideră criminal pe preşedintele Băsescu. Adică au vorbit cu cineva care a votat împotriva lui Băsescu. O fi votat din sufragerie, pentru că în Parlament poate intra doar ca vizitator. Curios, oare nu puteau să meargă la un PSD-ist? Desigur, nu. În cabinetele acestora nu ai unde filma harta României Mari - un lucru îi uneşte, însă, pe politicieni: ideea României Mari. O vedem pe harta din cabinetul senatorului: toată Republica Moldova, o parte din Ucraina şi chiar o bucată din Bulgaria. În sensul acestei expansiuni, moldovenii au primit deja câteva mii de paşapoarte, fiind invitaţi să pună umărul la crearea României Mari, dar să intre şi în Uniunea Europeană. România Mare, pe lângă ţigani, cabluri, mai are un simbol măreţ - Casa Poporului din centrul Bucureştiului.

 

Această clădire, fără exagerare, a fost construită de toată ţara. Cum se spunea pe atunci: într-un efort comun şi cu cureaua strânsă. Construirea a continuat după împuşcarea lui Ceauşescu în 1989 şi nu s-a terminat nici astăzi. În tot acest timp, lucrările trag bani din buget - numai consumul electric anual este de 3 milioane de euro. În plus, anume aici au fost votate măsurile anticriză, care au micşorat salariile şi ajutoarele. Altfel spus, românilor li s-a cerut încă o dată să strângă cureaua. Toţi îşi amintesc exact ce s-a întâmplat după un îndemn similar în 1989.

 

Mai sus vedeţi reportajul difuzat de ORT, postul de stat din Federaţia Rusă. Pentru cei care nu înţeleg, am tradus cele mai interesante pasaje.