Si uite-asa, azi, primul fulg de nea, in palma mea 
. Daca ati vazut o fata zambind pe strada – eu eram . Dimineata m-am trezit greu (cu ziua joi de ieri ). Pana am iesit de sub asternuturile mele verzi, pana m-am uitat la ibric sa inteleg daca vreau cafea, pana m-am gandit, si azi, la chestiile de ieri … afara – prima zapada. Cred ca e cel mai vizibil semn, nu? Stiu, nu vor creste troiene, nu vom ramane fara curent, sa ne incalzim langa o sursa improvizata de caldura, bucurandu-ne de linistea din jur, ba chiar va fi mizerie pe jos si se va circula groaznic. Apropo de curent . Aseara s-a luat curentul intr-un cartier unde ma duceam eu sa ma vad cu cineva. Strada – in bezna, magazinele – inchise, farmacia inchisa (aveam o durere de cap cumplita 
). Stiti cand s-a aprins lumina? Exact in momentul in care am intrat in local. “Vai, ne-ati adus lumina in casa “. Si nu am mai avut nevoie de ketonal . Dar nu, nici asta nu e un semn suficient de clar .
Iarna ne-a adus prima zapada si, poate, o noua viata … Azi nu stiu, dar de maine incolo – totul va fi “superzameciatelino” !!!
Tombe la neige …
