Cine ma cunoaste stie ca eu nu donez bani prin sms-uri, nu sun la teledoane, nu cred ca omul imbracat in calugar de la metrou e chiar calugar etc etc. Asta este. Sunt mama scepticilor cand vine vorba de donatii. Dar, anul acesta vreau sa facem ceva. Ceva si punct. Nu “ceva special”, “ceva deosebit”, “ceva surprinzator”, “ceva pentru cei mai tristi ca noi”. Stiu ca tuturor le este mai greu anul asta. Dar propun sa strangem niste jucarii, hainute, carti, produse alimentare, bani si sa mergem la un orfelinat sa le dam copiilor de acolo. Nu va scriu slogane coca-colesti, nu va rog sa fiti mai bun de Craciun. Dar daca aveti chef si posibilitate, va invit sa mergeti cu mine sa cunoastem niste copii. Chiar nu vreau sa va “umblu la sentiment”, stiu ca majoritatea vreti sa faceti asta. Eu personal iubesc foarte mult copiii si fiecare zambet de copil imi face ziua si viata mai frumoasa. Si mama mea a crescut la un orfelinat si stiu “direct de la sursa” ce inseamna un cadou, chiar si cel mai mic micut cadou. Si as vrea ca asta sa fie un inceput de drum. Sa ii vizitam nu doar in decembrie, ci de fiecare data cand avem chef de un zambet larg, adevarat si fericit.
Acesta este un mesaj pentru prieteni. Presupun ca cine va dori, ni se va alatura si ne vom organiza cumva, cu masinile si programul. Nu stiu cum o vom face, dar O FACEM. Asa ca, va rog sa ma contactati aici, pe FB sau mail. Si multumesc, Luiza, pentru link.
