Principiile dreptului

Cuvântul principiu provine din latinescu „principium” și înseamnă început, obârșie, element fundamental. În domeniul logicii principiile au sens imperativ, indicând cum trebuie să gîndim pentru a ne apropia de esența obiectului. Într-un alt context principiile au o semnificație practică și normativă, indicind ce trebuie să facem, cum trebuie să procedăm în diferite imprejurari practice. În acest sens principiile practico-normative au un sens imperativ. Aceasta însă nu înseamnă că trebuie să reducem principiile la norme.

Principiile dreptului se caracterizează prin următoarele trăsături:

-principiile dreptului diferă de la un sistem la altul. În același timp însă anumite principii pot fi caracteristice mai multor sisteme nationale de drept;

-principiile fundamentale ale dreptului sint idei diriguitoare, idei de bază și își găsesc reflectare în întreaga legislație;

-principiile dreptului se pot înfățișa fie sub forma unei axiome, fie sub forma unei deducții, fie sub forma unei generalizări de fapte experementale;

-pricipiile dreptului sunt mobile, stabilitatea lor fiind relativă.

Teoria dreptului diderențiază trei categorii de principii ale dreptului: principii generale, principii interamurale și principii ramurale. Principiile generale caracterizează întregul sistem de drept, ele constituind în același timp trăsăturile unui tip de drept. Principiile ramurale caracterizează o ramură de drept luată în parte.

Principiile generale ale dreptului includ: principiul asigurării bazelor legale de funcționare a statului, principiul libertății și egalității, principiul responsabilității, principiul echității și justiției, principiul umanismului.

Principiul asigurării bazelor legale de funcționare a statului constituie principiul-cheie al oricărui stat. El constitue de asemenea o premiză a existenței statului de drept. Într-o societate democratică puterea nu poate să nu aparțină poporului. Aceasta trebuie să-și gaseasca formule juridice potrivite și structuri organizatorice oportune care i-ar permite un cuvint hotăritor în soluționarea problemelor principale ale statului. Principiul dat și-a găsit reflectare in constitutia RM. Articolul 2 al constituției privede:

„(1) Suveranitatea internationala apartine poporului RM, care o exercita in mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție.”

„(2) Nici o persoana particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau altă formațiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propiu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”

Principiul libertății și egalității

Libertatea și egelitatea sint doua categorii al caror conținut formează conținutul principiul fundamental al libertății și egalității. Decționarul limbei române moderne interpreteaza aceste categorii in felul următor:

Libertate: „Starea unei persoane libere care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și civile în stat…. Starea celui care nu este supus unui stăpân. Situația unei persoane care nu se află închisă sau întemnițată”.

Egalitate: „Pincipiul potrivit caruia tuturor oamenilor și tuturor statelor sau națiunilor li se recunosc același drepturi și li se impun același îndatoriri, prevăzute de regulă de drept; situație în care oamenii se bucură de același drepturi și au același îndatoriri”.

Pornind de la această valoroasă prevedere Constituția RM acordă problemei egalității un articol aparte (art. 16):

1- Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o indatorie primordială a statului.

2-Toți cetățenii RM sint egali in fata legii și autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.

Principiul responsabilității

Responsabilitatea se infatiseaza ca un fenomen social întrucât exprimă un act de angajare a individului in contextul relațiilor sociale. Responsabilitatea determină un anumit comportament al individului față de societate și al societății față de individ.

Responsabilitatea presupune asumarea raspunderii față de rezultatul acțiunii sociale a omului. Responsabilitatea este strâns legată de libertate. Mai mult ca atât: libertatea este o condiție fundamentală a responsabilității. Ca principiul fndamental al dreptului responsabilitatea apare ca un raport conștient al individului la valorile și normele sociale.

Principiul echității și justiției

Principiul echității și justiției ca principiu fundamental de drept ridică problema precizării conținutului celor două categorii: echitatea și justiția.

Cuvântul echitate provine de la lătinescul „aequitas” ceea ce in traducere înseamnă egalitate. El este interpretat ca un principiu după care raporturile economico-sociale dintre oameni trebuie să se bazeze pe dreptate și egalitate, cinste și omenie.

În interesul modern al cuvântului principiul echității trebuie infăptuit atît in activitatea legiuitorului, cât și interpretarea dreptului, operă deosebit de complexă și vastă.

Justiția este privită ca stare generală și ideală a societății, care se realizează prin asigurarea satisfacerilor drepturilor și interesilor legitime pentru toți indivizii împreună și pentru fiecare în parte.

Principiul umanismului

Cuvântul umanism provine de la latinescul „humanismus” și se înterpretează cao concepție care proclamă ca prencipii etice supreme libertatea și demnitatea umană, necesitatea desăvârșirii personalității umane.

Principiul umanismului ca principiu fundamental de drept ridică o problemă pe cât de simplă, pe atât de complicată de a fi realizată în viața de toate zilele: nu omul există pentru drept, ci dreptul există pentru om. Ca urmare, sistemul de drept, în ansamblu, ramurile și institutiile juridice, fiecare normă în parte urmează să fie pătrunse de grijă făță de om. Principiul dat și-a găsit reflectare chiar în articolul 1 al Constituției RM:

„(3) RM este un stat de drept democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sîn garantate”.