Revenim la problema tratatului de frontieră dintre România şi Republica Moldova. De ce este el necesar? Pentru stabilirea unor relaţii normale dintre cele două state şi apropierea lor politico-economică.
Până în prezent, frontiera pe Prut era fixată prin tratatul româno-sovietic din 10 februarie 1947 şi tratatul româno-sovietic cu privire la regimul de frontieră din 27 februarie 1961. Ceea ce înseamnă că din punct de vedere juridic, Republica Moldova este parte a URSS. Semnarea dintre Bucureşti şi Chişinău a tratatului de frontieră este un act prin care oficial se recunoaşte dispariţia Uniunii Sovietice şi existenţa unui stat românesc – Republica Moldova.
Urmaşul de drept al URSS este Federaţia Rusă, ceea ce înseamnă că toţi aceşti ani, cât ar părea de absurd, România a tratat Republica Moldova ca parte componentă a Rusiei.
Iată ce a declarat Băsescu la 15 mai 2009: “România consideră inutilă semnarea unui tratat de frontiera cu Republica Moldova, în condiţiile în care statul vecin este moştenitorul unei părţi a frontierei fostei URSS”. Oare nu ştie Băsescu că unicul moştenitor al URSS este Federaţia Rusă, iar Republica Moldova nu poartă răspundere pentru tratatele semnate dintre Moscova şi Bucureşti?
La 13 ianuarie 1992, Federaţia Rusă a transmis tuturor reprezentanțelor diplomatice (inclusiv României) o notă prin care informa că Federaţia Rusă îşi asumă toate tratatele semnate de guvernul URSS. Faptul că nici un stat din lume (inclusiv România) nu a contestat această notă, nu înseamnă decât că România recunoştea suveranitatea Rusiei asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru.
Ce legătură are tratatul de frontieră cu „Pactul Ribbentrop-Molotov”? Cei care vociferează împotriva semnării unuia din cele mai importante documente moldo-române, nu se prea preocupă de identificarea unor argumente logice şi raţionale.
Desigur, există nişte relaţii istorice de cauzalitate, dar ele nu au nici un suport juridic. România a cedat paşnic, fără nici o notă de protest teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Mai mult decât atât, există deja dovezi concludente că această cedare a fost pregătită de Bucureşti încă în anii 30.
În anul 1991, după dispariţie URSS, pe harta politică a lumii a apărut un nou stat. Prea des unii se fac a uita că Republica Moldova nu este o consecinţă a pactului Ribbentrop-Molotov (care a fost condamnat şi recunoscut nul chiar şi de comuniştii sovietici în anul 1989), ci drept consecinţă a voinţei poporului şi clasei politice de la Chişinău exprimate clar în cadrul Marilor Adunări Naţionale.
Comunicatul de presă al Ministerului de Externe a RomânieiAstăzi, 8 noiembrie 2010, la Ministerul Afacerilor Externe la ora 17.30, la Sala Gafencu, va fi semnat „Tratatul între România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră”.
Din partea României Tratatul va fi semnat de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, iar din partea Republicii Moldova, de premierul Vlad Filat, care participă la Summit-ul Dunării.
Tratatul are rolul de a stabili un regim juridic modern al frontierei comune şi de a crea baza necesară pentru cooperarea între autorităţile de frontieră din România şi Republica Moldova.
Semnarea Tratatului completează seria de evenimente bilaterale majore consemnate în ultimul an, între cele două state: încheierea unui număr de cincisprezece acorduri, inclusiv Acordul de mic trafic la frontieră, deschiderea Consulatelor Generale ale României de la Bălţi, Cahul şi a Consulatul General al Republicii Moldova de la Iaşi, deschiderea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Presa este invitată la eveniment. Semnarea este urmată de declaraţii comune de presă.
Informaţii suplimentare:
Tratatul este un document tehnic, el reglementează modalitatea de realizare a marcării pe teren a frontierei, soluţionarea problemelor referitoare la construirea de obiective comune la frontieră, întreţinerea frontierei, constituirea şi funcţionarea unei Comisii mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră, modul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, şoselelor, precum şi a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat, desfăşurarea unor activităţi precum pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului în apropierea frontierei, modul de cercetare şi de soluţionare a încălcărilor regimului cum ar fi trecerea nepermisă a frontierei sau deteriorarea semnelor de frontieră etc.
Filed under: basarabia
