Aţi înţeles corect, vreau să vă zic despre echipa Zimbru Chişinău şi meciul cu FC Găgăuzia soldat cu victoria la limită a chişinăuienilor – 1:0. De ceva timp Zimbru practic nu mai are viaţă însă istoricul şi imaginea parcă ar fi la infinit – poate din această cauză mai există câţiva suporteri care cântă frumos imnul.. dar, să revenim la echipă şi meciul de ieri.
Galeria Zimbru, la Zimbru - Gagauzia 1-0. Foto: Ivan Goncearuc
E vorba de un leneş african pierdut în apele verzi ale echipei, ganezul Salifu Abdul Razack. Parcă isteţ dar nepăsător în joc – penibil. Trebuie să deschidem parantezele şi când ne referim mijlocaşii din str. Butucului – crăcănaţi şi fără drept de organizare. Chiar mă uitam în a doua repriză cum se fac combinaţiile şi gândul mi s-a dus la Steaven Gerrard. Cât de bine acest jucător coordonează echipa şi cât de mult lipseşte la Zimbru un asemenea atu.
Mai mare fenomen ca apărarea găgăuză nu cred că poate fi. “Taurii” din atacul Zimbrului trebuiau s-o ia cu asalt, să o lase fără răsuflare, dar nu a fost să fie – un act sarcastic. Poate fi vorba de joc tactic dacă Tabanov îşi testează aparatele fără logică? Nişte schimbări de prost gust şi care nu s-au încadrat deloc în joc. Există şi o parte bună în toată tuftaua descrisă mai sus, numărul 20 al galben-verzilor – Eugen Sidorenco. În meciul cu Rapid mi-a atras atenţia Sergiu Sîrbu, acum Sidorenco. Primul e fundaş dreapta, al doilea – pe linia stângă. Au făcut jocul.
Şi astfel s-au stins 90 minute, o tufta de meci. Banală e prestaţia Zimbrului, plictisitor a fost jocul şi dacă în acest meci Zimbru a învins cu tremurări, atunci nu ştiu care va fi rezultatul cu Iskra. Iată aşa îşi duce viaţa o echipă cu simbol dar distrusă mental şi care sîcîie în faţa unei codaşe. Să trăiţi!