Ie gria aşteptari,

Pân’ vini zâua’n cari

Ieu tu ş’ântreagă lumi

Vom merji la votari.

Dacî şî tu îţ’ dorieşti

Sî ai un viitor mai bun,

Hai cu noi, ascultî cie vreau sâ-ţi spun.

N-avem nitchun parţid

Lupţăm pientru libiertaţi

Vrem, cătch la noi în ţarî sî si facâ drieptaţi…

 

Huo, repărule, mai lasă-ne cu româna ta, că de mult n-am mai râs în halul acesta. Săracul Pavel Turcu! Stă pe margine şi plânge când vede că cineva a ridicat ştacheta penibilului atât de sus, încât nici el nu mai are nicio şansă. Care alegeri, care campanie CEC? Eu zic să-i trimitem direct la Eurovision pe Hobbit-ul ras în cap şi pe Peppi Ciorap-Lung. Cu siguranţă câştigă titlul… titlul de cel mai ciudat cuplu: ea mai înaltă, el mai piticot.

 

Mare-i grădina Domnului şi există unii care-i mai sar gardul. Multă minte-ţi trebuie să te dai de-a stamba într-un astfel de clip filmat parcă în curtea şcolii. Sau, după cum s-ar exprima rapărul, mulţă mintie-ţ mai trebui. Lăsând la o parte critica venită de la un tip total afon, adică eu, par exampl. Se vede din prima că piticul este vorbitor de limbă rusă şi asta deranjează când rosteşte versurile în română. Deranjează până şi pe unul care nu are habar nici de hip-hop, nici de muzica clasică, adică, de pildă, tot pe mine. Dragi iniţiatori ai acestei campanii, aveţi de la mine un sincer “HUOOOOO!” pentru tentativa nereuşită de a promova ieşitul la vot în rândul tinerilor. Al dracului proastă alegere. Ieşiţi mai întâi din penibil.

 

De exemplu, puteţi să vi-l păstraţi pe gnom şi pe Albă ca Zăpada pentru limba rusă, dar aduceţi un Pinochio şi o Ileană Cosânzeană pentru română. Vă rog mult, păstraţi limitele. Căci de “ţi-uri” în loc de “t-uri” m-am săturat ca de mere acre. Are şi ea, limba asta română, o demnitate, nu o “demniţaţiiii“.

 

Dacă sunteţi mosachişti şi iubiţi să vi se zgârâie urechile, vă poftesc să ascultaţi mai jos interpretarea versurilor cu care am început acest articol “laiv”. Avertizez de la început! Vă veţi simţi ca la liceu, când fetele scriau pe tablă cu o bucăţică micuţă de cretă şi o zgârâiau, provocând un sunet strident, supărător şi care te scotea din sărite.