Normal ca nu-i normal

                                    Normal că-i anormal.

Sunt sigur că … adevărul este că … vă spun eu, asta este !

Am auzit, aţi auzit, de asta pot fi convins, de multe ori aceste concluzii rostite de mai mari sau mai mici oratori, de mai mari sau mai mici oameni ce au decizia în cerneala stiloului ce bifează sau, anulează.

Un timp, am crezut şi eu că sunt sigur, că adevărul este … etc, etc, dar … timpul trece, peste unii umbră, peste alţii cu lumină, opţiunea, alegerea, aparţine fiecăruia. Am avut norocul să cunosc şi să stau în preajma câtorva oameni deştepţi, oameni ce au ales lumina. Am citit cărţile către care m-au îndrumat, am învăţat, tot de la ei, calea normală spre cinste şi frumos, continui să învăţ … şi acum.

Drama mea, drama noastră până la urmă, este că deciziile, toate deciziile, le iau cei ce au ales umbra, întunericul, aşa cred eu, aşa simt eu şi … aşa am trăit eu. Sătui să li se traseze linii, să accepte lecturii obligatorii, să vorbească în van, să propună lumină pentru minte, suflet şi inimă, celor ce au ales negura, mulţi români mari au ales alte meridiane, şi chiar după mulţi ani departe de neamul lor, continuă să creadă că încercând să se implice, aici, ar fi normal şi patriotic, chiar dacă pentru unii este “demodat”. Aici, la noi, ce pentru toată lumea e normal, nouă ne pute a … anormal. Modificăm, să nu spun mutilăm, istoria, rupem treptele scării valorilor, ucidem, chiar din faşă, orice idee, gând sau gest ce ne-ar putea aduce în normalul civilizaţiei. Lăsăm, ba chiar încurajăm, tinerii medici, tinerii profesori, în general tinerii sclipitori ce au ceva de spus şi de făcut aici, să plece în alte ţări pentru a-şi dona inteligenţa. Mă doare, încă sunt român. Ştiu că dacă nu ai un bătrân trebuie să-l cumperi, dar oare săraca ţară bogată le-o lăsăm celor ce şi-au trăit traiul ?

Plătim şi … vom plăti scump inconştienţa.

Nu doresc să demolez, nu-mproşc venin, mă-npotrivesc, aşa cum pot şi eu, “virusului” ce continuă să zburde liniştit prin multe creiere şi de la Eugen Ionescu citire, le spun şi-i desenez cu … NU !