"Eugene Ionesco" nu-l mai asteapta pe Godot...
Am fost acasa, in Moldova...!?... M-am inecat in fruzetul auriu, am baut must de struguri proaspat stors din cada si-am pregatit griul si porumbul pentru moara... Din nedeprindere, am cam dat de greu, dar ... Doamne, cita placere si emotii pozitive de la junghiul din spate si mainile inegrite de vin proaspat pe care nu le curat, intenionat, cu ceva special si nu mi-e deloc rusine sa le am asa... AM FOST ACASA, IN MOLDOVA!.. Si, fratilor, as vorbi si tot vorbi despre frunze, grine, vin, prietenii intilniti dupa o lunga despartire si bauturile ce le-am "gituit" impreuna cu chef si amintiri frumoase de nu erau sa fie ... teatrele... Da,.. teatrele... Am fost si la teatru, la "Licurici", fiind in Chisinau, nu puteam sa nu trec pe-acolo unde-am activat timp de sase ani de zile si unde mi-am lasat "la pastrare" sufletul pina cind ma v-oi intoarce... Oare?.. Sau imi pare?.. Realitatea cruda a contemporanitatii, goana zbuciumata dupa timp, avere, informare nu mi-au permis sa reusesc nici macar la inchiderea festivalului "LICURICI 65" dar n-am pe cine-nvinui,.. am vina si regretul meu pantru cele intimplate, iar mai departe... In plin mijloc de toamna, cind frunzele ruginite se desprind de ram si-n mare-nvalmaseala se grabsec spre sol dindu-si ghionturi chiar in zbor cautind un loc mai prielnic pentru somnul vesnic, pe scena Teatrului Republican de Papusi se joaca... "Mascarada vesela"... acolo se sarbatoreste, deja, revelionul... Si-as putea spune, zau domnilor: "-Dumnezeu cu el - revelionul, craciunul si sfintul Vasile impreuna cu Hristos a Inviat!" dar ... IN CE HAL?... Am rezistat doar 15 minute si, neavid chef de-a rezista si mai departe, incetisor, catinel si cu spatele-nainte m-am vazut direct in hol, iar de-acolo in cabina de lumini unde sedea plictisit iluminatorul si fostul actor al aceluiasi teatru Mircea Sceastlivii:
- Noroc, Mircica! Ce mai nou?
- Noroc, Ruslane! Dupa cum vezi...
Nu avea rost sa mai intreb ceva, acest dialog laconic si destul de amplu, sau cum mai spunea maica-mea cindva:"Scurt, clar si cuprinzator", m-a ajutat sa-mi desenez de sinestatator tabloul vietii papusaresti din "Licurici". Dar copiii?.. Ce copiii?.. Credeti ca ei mai tin minte ce-au vazut anul trecut?.. Lasati-o, fratilor mai moale, ce intelegeti voi in Eminescu... "La steaua care-a rasarit E-o cale-atât de lunga..." - asta-i pentru ... Si-atit, aici termin cu "Licurici"-ul ca-i vine rindul lui... "Eugene Ionesco"...
Aici s-ar potrivi sa ma-ntreb si singur: "-Ce ai,bre, tu, fost papusar ratacit in lume, cu teatrul absurdului de te maninca intr-un loc si asta?"... Si-ar fi sa fie-anume-asa de nu erau amintirile... Cred ca multi mai tin minte acel feeric "Eugene Ionesco" din anii 90 cu sediul in incinta Palatului Republicii la spectacolele caruia, practic, era imposibil de-a face rost de vre-un biletel in plus, iar pentru noi - studentii de la Institutul de Arte (asa se numea pe-atunci), faptul penetrarii la reprezentatie (altfel n-o pot spune deoarece acesta era unicul teatru care nu prea alinta studentii de facultate cu prerogativa vizionarii gratuite) ajungea sa devina pretextul mindriei de sine cel putin pe-o saptamina... Fiecare student de la catedra "Arta actorului" se visa pe scena acestui teatru alaturi de Andrei Moşoi, Andrei Sochircă, Sandu Cozub, Margareta Pântea, Nelly Cozaru si multi alți actori(țe) lucizi care reusisera sa ajunga pentru toti derpt idoli si personalitati de cult, iar spectacolele: "Așteptându-l pe Godot", "Cântăreața cheală", "Chirița în provincie", "Revizorul" s.a. au ramas sa fie, pentru o mare multime din absolventii acestei institutii, cele mai impresionante privelisti vazute cindva si amintiri frumoase, da,.. doar amintiri...
Cel din dreapta, rindul doi - RuslanRabii, adica ... eu... Astazi, Teatrul "Eugene ionesco" nu mai exista... Mai bine zis, exista Petru Vutcarau (si-acesta cam arar pe tarim Moldav) cu un colectiv actoricesc mult prea deosebit de cel initial cu un sir de probleme legate de sediu si scena si... amintiri... Doar amintiri... Pacat...
Anume amintirile frumoase nu ma lasa sa ma tin de barfe si diferite zvonuri dar cred ca sursele urmatoare va v-or face sa intelegeti de ce la "Eugene Ionesco" nimeni nu-l mai asteapta pe Godot... Sursa1, sursa2, sursa3, sursa4.
P.S. - 1.) De s-a-ntimplat sa ating, prin aceasta postare, pe cineva personal, va rog, nu va suparati ca vede Cel De Sus - n-am facut-o cu intentie rea, dimpotriva, as fi dorit sa inteleaga cineva ca Dumnezeu nu se lasa apucat de buric... El ne iubeste pe toti asa cum suntem, marele paradox consta in ceia ce ne pare c-am devenit noua singuri...
P.S. - 2.) Natalita, Victorita, Andrei si Mihai - va iubesc mult si va pup! In mare parte ati contribuit si voi sa simt ca ... AM FOST ACASA, IN MOLDOVA!!!
Sursa
2010-10-31 23:49:28