Provincia Basarabia si Municipiul Chisinau, 1941
«Administratia BasarabieiNr. 721
1941 August 7
DOMNULE GENERAL,
Am onoarea a Va prezenta, in cele ce urmeaza, o scurta dare de seama asupra situatiei aflata la venirea noastra in Basarabia, cum si asupra activitatii desfasurate in aceasta Provincie, in intervalul de timp dela 20 Iulie pana in prezent.
A. SITUATIA GASITA
Aproape toate centrele importante erau lipsite de populatie, care fie ca s'a retras odata cu trupele bolsevice, fie ca s'a refugiat in paduri si vii, din cauza ororilor savarsite de rusi.
Populatia Basarabiei la data de 1 Iunie 1940 se cifra la 2.164.402 suflete.
Am luat masuri pentru executarea unui recensamant al populatiei, lucrare care in prezent este in curs de intocmire.
Din rezultatele, neverificate inca, primite pana in prezent, se deduce ca numarul populatiei a scazut in mod simtitor, populatia oraselor in special, reducandu-se la jumatate.
Aceasta reducere a fost determinata de:
a) Refugierea populatiei romanesti, cu ocazia cedarii Basarabiei. (Circa 120.000, dupa datele ce ni s'au comunicat dela Bucuresti, aici neavand alte posibilitati de verificare).
b) Deportarea populatiei in timpul dominatiei sovietice.
c) Mobilizarea tineretului in armata sovietica si retragerea unui numar insemnat din populatia civila, in special evrei, cu ocaziunea plecarii trupelor sovietice.
d) Repatrierea germanilor din sudul Basarabiei, numarul carora se cifreaza la circa 110.000.
f) Disparitia unor locuitori.
Pentru aflarea numarului exact al evreilor ramasi in aceasta Provincie, am ordonat intocmirea unei statistici, care este in curs de executare.
In prezent evrei ramasi, sunt adunati in anumite centre si tinuti sub supraveghere.
In sate nu se mai gaseste in prezent nici un evreu.
Populatia oraselor si in prezent, in buna parte, este straina. Astfel in orasul Chilia din 15.000 locuitori, numai 3.400 sunt romani, restul straini. Cam aceeasi este situatia in orasele Ismail si Bolgrad.
Toate orasele din Basarabia au fost distruse in buna parte de bolsevici, cu ocaziunea retragerii. In special institutiile publice si cartierele comerciale si industriale au fost distruse in intregime.
Uzinele de apa si electricitate au fost distruse in tot locul.
Mai crunt a suferit in aceasta privinta, municipiul Chisinau, cum si orasele Balti, Tighina, Cetatea-Alba, Orhei, Cahul si Soroca. Comunicatia dintre diferitele centre, complect intrerupta din lipsa mijloacelor de locomotiune si a distrugerii, in parte, a cailor de comunicatie.
Liniile telefonice si telegrafice deasemenea distruse.
Populatia reintoarsa la camin si functionarii veniti dupa recucerirea teritoriului, expusi la infometare, din lipsa oricaror posibilitati de aprovizionare.
Spitalele, dispensarele, baile publice si famaciile nu mai functionau, populatia fiind astfel lipsita de orice asistenta medicala.
Intr'un cuvant, nici o urma de viata publica organizata. (…)
C. Gh. Voiculescu»
«RAPORT
asupra starii cladirilor din Municipiul Chisinau dupa retragearea armatelor URSS, intocmit pe baza constatarilor facute in zilele de 25-30 Iulie 1941 de catre Comisiunea tehnica numita de Domnul Ministru al Lucrarilor Publice si Comunicatiilor cu ordinul no. 3474 MONT/1941.
1) Aspectul general al orasului.
La plecarea din Chisinau a Armatelor URSS majoritatea cladirilor publice, multe cladiri particulare, precum si toate cladirile industriale si comerciale au fost distruse prin minare si incendiere, ramanand astazi din acele cladiri decat numai partea din ziduri uneori dislocate si slabite prin efectul exploziilor si incendiilor.
Zona orasului care a suferit cele mai mari distrugeri este, dupa cum se arata si in planul de situatie al orasului, anexat la prezentul raport, Str. Alexandru cel Bun (strada principala) unde era si centrul comercial, Str. Carol Smidt si Str. Stefan cel Mare, zona care prezinta in data cercetarii aspectul unor vaste ruine, pe alocuri inca fumegande.
Strazile si liniile de tramvai au suferit in general mai putine stricaciuni. Liniile telefonice si telegrafice, liniile de curent electric si conductele de apa sunt intrerupte ; materialul lor este utilizabil insa punerea in stare de functiune a exploatarilor respective se va face cu greutate din cauza distrugerii uzinelor, astfel orasul este lipsit de lumina eletrica si de apa. Mai ales din cauza distrugerii uzinei de apa, locuitorii orasului, sunt siliti sa se alimenteze cu apa numai din cateva fantani si izvoare existente la marginea orasului, cu totul insuficiente si prezentand pricol de contaminare.
In linii generale, se poate aprecia ca 40% din totalitatea cladirilor orasului si 100% din instalatiile industriale sunt complet distruse sau grav avariate prin minare sau incendiere.
Mentionam insa ca toate cladirile importante si monumentale ale orasului sunt acelea care au suferit cel mai mult, in general ramanand utilizabile numai cladirile marunte periferice de locuit. (…)
Prof. M. Hanganu
Prof. A. Simotta
Ing. Gh. Petrescu-Prahova
Ing. Constatntin Popovici »
Nota :
Denumirea actuala a strazilor : Str. Alexandru cel Bun – bd. Stefan cel Mare (in prezent); Str. Sefan cel Mare – str. Columna (in prezent); Str. Carol Smidt – str. Mitropolit Varlaam si str. Mitropolit Dosoftei (in prezent).
Sursa
2010-10-31 08:27:25