Schimbarile impuse de dezvoltarea continua a biblioteconomiei si stiintei informarii si implementarea tehnologiilor de informare si comunicare, in special a instrumentelor Web 2.0 in activitatea bibliotecara influenteaza masiv evolutia terminologiei de specialitate. Termenul cunoscut bibliotecarilor de cititor a fost inlocuit la diferite etape  cu cel de  patron, beneficiar,  utilizator, avandu-se in vedere ca la venirea in biblioteca sau la accesarea de la distanta nu numai se citeste, sau imprumuta carti, dar  si se utilizeaza serviciile oferite de biblioteca.

Am avut nevoie de ceva timp pentru a accepta in limbajul profesional termenul de utilizator,  care s-a incetatenit, mai ales, dupa ce a fost propus comunitatii bibliotecare in anul 2001 de Ghidul IFLA/UNESCO privind dezvoltarea serviciilor bibliotecii publice. Iata ca editia noua, completata si revazuta, a Ghidului IFLA/UNESCO Serviciile Bibliotecii Publice (IFLA Public Library Service Guidelines, 2010) pune in fata noastra  o noua problema de terminologie. Daca in prima editie este folosit predominant termenul „utilizator = user” in editia noua capitolul trei, fost „Satisfacerea necesitatilor utilizatorilr” este intitulat „Satisfacerea necesitatilor clientilor”, autorii  specificand, in introducere si practic in definitie (p.35) ca: „client este termenul folosit in primul rand peste tot cuprinsul Ghidului (exact cum este utilizator, patron, client) pentru a optimiza importanta non-utilizatorilor bibliotecii publice ca potentiali clienti. De asemenea,  termenul client  exprima implicit dorinte si necesitati, care trebuiesc identificate si satisfacute”.

Se pare ca autorii vor cu toata seriozitatea sa scoata acest termen in prim plan de vreme ce pana si in Index-ul de la sfarsitul Ghidului, de la termenii patron, utilizator se face trimitere la terminul client. Trimitere se face, la fel, de la educatia utilizatorului la educatia clientului si respectiv, de la servicii pentru utilizatori la servicii pentru clienti.

Am tras cu ochiul sa vad ce se intampla la acest capitol in alte documente din domeniu postate recent in Internet. In Carta Clientului (Customer Charter) publicata pe site-ul Bibliotecii Universitare Leeds, UK

http://library.leeds.ac.uk/info/200203/using_the_library/456/customer_charter

este  folosit si termenul customer (client) si user (utilizator) si reader (cititor).

De cele mai multe ori, atunci,  cand in diferit context, este vorba de lectura, carti, periodice se foloseste termenul „cititor”, cand este vorba de utilizarea serviciilor se foloseste”utilizator”, iar in situatii mai generale se foloseste „client” sau „beneficiar”.

Noi ne-am ciocnit de problema aceasta atunci cand lucram la un nou proiect al Legii bibliotecilor din Republica Moldova si dupa cate imi amintesc atunci am optat pentru termenii utilizator si beneficiar. Acum, ca Ghidul IFLA/UNESCO insista asupra termenului client n-ar fi oare cazul sa fim in trend cu toata lumea? Desi, daca e sa fiu sincera mie imi place mai mult utilizator si beneficiar. Oricum avem in fata o intrebare,  care la moment ramane deschisa.

Noi „cu cine” sau „pentru care” votam?

Vera Osoianu


Filed under: biblioteci