Zilele Bibliotecii Publice Raionale Călăraşi

In perioada 19-29 octombrie la Călăraşi s-au desfăşurat Zilele Bibliotecii Publice Raionale, ediţia I, cu genericul Cartea – pilon al spiritualităţii. Un loc aparte printre activităţile desfasurate a revenit conferinţei Biblioteca publică în dimensiunea multiculturală, consacrată unui deceniu de activitate a Oficiului Carte franceză Simone Cottin, care a avut loc la 28 octombrie. Participantii, in mare majoritate profesori din licee şi şcoli, au fost salutaţi de domnii Ilie Rău, preşedintele raionului Călăraşi, Sergiu Cojocaru, şeful Direcţiei Cultură Călăraşi si reprezentantii Alianţei Franceze din Moldova. Dna Galina Agafita, directorul Bibliotecii Publice Raionale Călăraşi, a prezentat un amplu raport despre activitatea oficiului pe parcursul unui deceniu.

In continuare participanţilor le-au fost propuse următoarele prezentări PowerPoint:

Manifestul IFLA despre Biblioteca Multiculturală

Angela Zatic, sefa Bibliotecii publice G. Munteanu, s. Bravicea, Calarasi

Proiectele Bibliotecii Naţionale pentru Copii Ion Creangă cu instituţiile suedeze

Claudia Balaban, director general Biblioteca Naţională pentru Copii Ion Creangă

Biblioteca în contextul societăţii multiculturale

Vera Osoianu, director adjunct Biblioteca Naţională a RM

American Corner în Biblioteca de la Ungheni

Victoria Bernic, director Biblioteca Publică Raională Dm. Cantemir, Ungheni.

Ideea principala care s-a desprins atat din comunicari cat si din interventiile participantilor consta in faptul, ca astazi nici o biblioteca nu mai poate funcţiona fără a ţine cont de specificul multucultural al comunităţii pe care o serveşte.

Manifestul Bibliotecilor Multiculturale redactat de IFLA/UNESCO, adoptat la Congresul Mondial al Bibliotecarilor (2008), a fost o stricta necesitate pentru lumea bibliotecară şi completează documentele internaţionale care stabilesc principiile de dezvoltare ale domeniului bibliotecar, precum Manifestul bibliotecii publice ( elaborat de UNESCO, 1994), etc.

În condiţiile în care oameni de diferite naţionalităţi trebuie să convieţuiască împreună diversitatea culturală capătă o importantă deosebită. Globalizarea, migraţia populaţiei, comunicarea mai rapidă au schimbat radical faţa planetei. În oraşul New York, de exemplu, trăiesc mai mulţi irlandezi decât în Dublin-Irlanda, mai mulţi italieni decât în Roma-Italia şi mai mulţi evrei decât în Tel Aviv – Israel. După Varşovia, Chicago are cea mai mare populaţie poloneză din lume.

Ca instituţie de memorie, biblioteca are în sarcina promovarea şi păstrarea diversităţii culturale şi lingvistice, care stimulează respectul pentru identitatea culturală, tradiţii şi religii şi este esenţială pentru dezvoltarea Societăţii Cunoaşterii, bazate pe dialogul între culturi şi civilizaţii şi cooperarea regională şi internaţională.

Diversitatea culturală este moştenirea comună a umanităţii. Toleranţa religioasă, lingvistică şi naţională este foarte importantă pentru înţelegerea între culturi, coexistenţa paşnică şi viitorul nostru comun.

La intrarea în mileniul III, Papa de la Roma transmitea lumii un mesaj foarte dur: secolul XXI va fi unul al înţelegerii dintre culturi sau nu va fi deloc. Să ne amintim cum a bulversat întreaga lume arabă o neînţelegere între culturi legată de apariţia caricaturilor cu prorocul Muhamed în presa Occidentală.

Declaratia de Principii privind Toleranţa subliniază importanţa combaterii intoleranţei, violenţei, terorismului, xenofobiei, naţionalismului agresiv, rasismului, anti-semitismului, marginalizării şi discriminării minorităţilor naţionale, etnice, religioase.

Ca garant al protecţiei sociale in cultură biblioteca trebuie să fie multiculturală exact cum multiculturală este comunitatea pe care o serveşte.

Vera Osoianu