Alexandru Moraru: „Victimele terorii comuniste din Basarabia: Rezistenţă ocupanţilor, Arestaţi, Întemniţaţi, Ucişi” (1944-1954)

Pentru a ajunge la adevăr trebuie să ne cunoaştem pe noi înşine, ori, tocmai acest lucru de mai mulţi ani îl face cunoscutul istoric, arhivist şi publicist Alexandru Moraru.

Istoricul Alexandru Moraru s-a născut la 30 noiembrie 1952 în pitoreasca localitate Jăvreni, raionul Criuleni. Dragostea pentru dreptate şi adevăr l-a caracterizat pe tot parcursul vieţii. Mai mult, din 2000 a lucrat în sistemul arhivistic al Republicii Moldova, ceea ce a înlesnit ca prin filiera minţii sale să treacă mai multe documente referitoare la soarta tragică a poporului român.
Tot lui Alexandru Moraru îi aparţin culegerile de documente: „Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia 1941-1944” (în colaborare cu prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu), Iaşi, Editura „Demiurg”, 2008; precum şi culegerea „Basarabia antisovietică”, Iaşi, Editura „Demiurg”, 2009.

Noua apariţie editorială o constutuie culegerea de documente intitulată „Victimele terorii comuniste din Basarabia: Rezistenţă ocupanţilor, Arestaţi, Întemniţaţi, Ucişi” (1944-1954), Volumul I a văzut lumina tiparului în anul curent, la Editura „Iulian” din Chişinău şi conţine 444 de pagini. Culegerea include 307 documente (plus un dosar-facsimil, adică în original), în marea lor majoritate inedite, selectate şi prelucrate de autor, ceea ce confirmă o dată în plus tenacitatea şi perseverenţa ce îl caracterizează.

Documentele incluse în Culegere au fost selectate de istoric din fondul arhivistic depozitat în Arhiva Naţională a Republicii Moldova, fiind întocmite de angajaţii procuraturii sau ai securităţii sovietice şi care erau scrise exclusiv în limba rusă.

Totalitatea documentelor prezentate de editor sunt delimitate în două categorii: conţinutul documentelor ce ţin de persoanele deportate în lagărele de muncă forţată în diferite regiuni ale URSS şi conţinutul unor documente ce reflectă situaţia tragică în care s-au pomenit cei rămaşi la baştină.

În prima parte a Culegerii (pag. 19-383), autorul prezintă 307 documente. Lecturarea acestora ne convinge o dată în plus asupra politicii de teroare şi lichidare a elementului autohton, dar şi a reprezentanţilor altor etnii care aveau viziuni diferite faţă de cele promovate de autorităţile sovietice de ocupaţie: ruşi (doc. 16, 45, 119 ş.a.), ucraineni (doc. 17, 18, 31, 33, 47 ş.a.), bieloruşi (doc. 58), evrei (doc. 64) etc. În acelaşi timp, sursele prezentate ne conving că maşinăria terorii era îndreptată şi asupra locuitorilor din Transnistria, cărora li s-au invocat diferite motive şi au fost judecaţi, iar ulterior transferaţi în lagăre de muncă forţată: fie că au fost primari în timpul administraţiei româneşti (doc. 34), fie că li se incrimina că promovau idei antisovietice (doc. 43, 51 ş.a.) sau că se opuneau predării cerealelor (doc. 41) etc.
Un număr mare de documente, prezente în Culegere, se referă la persoanele condamnate cărora li s-a invocat precum că ar fi colaborat cu autorităţile române, atât în perioada 1918-1940, cât şi în anii 1941-1944 (doc. 102-113, 125, 144-148 ş.a.).

Deosebit de valoroase sunt documentele al căror conţinut vine să ne confirme că băştinaşii nici pe departe nu s-au împăcat cu faptul că au fost pe nedrept victimele ocupaţiei sovietice, printre formele de rezistenţă fiind constituirea unor organizaţii antisovietice: Organizaţia Naţionalistă din Basarabia (doc. 82, 83), Sabia Dreptăţii (doc. 84), precum şi alte metode de rezistenţă (doc. 85, 124, 233, 276 ş.a.). Aceste documente deosebit de valoroase vor fi de un real folos la realizarea unor studii obiective ce ţin de trecutul nostru nu prea îndepărtat.

Un grup aparte de documente, incluse în prima parte a Culegerii, elucidează modalităţile terorii contra ţărănimii, manifestate inclusiv prin: desproprietărire şi colectivizare a agriculturii (doc. 180, 191, 190, 218, 227, 294 ş.a.). Studierea acestora va permite tuturor celor interesaţi de acest subiect să reliefeze veridic această pagină dramatică de istorie.

Distinsul istoric Alexandru Moraru nu a trecut cu vederea nici alte momente prin care le-a fost sortit să treacă basarabenilor: învinuiri precum că ar fi colaborat cu autorităţile române (doc. 102-113, 125, 144-148 ş.a.) sau că şi-au făcut serviciul militar în armata română (doc. 182) etc.

Cea de a doua parte a culegerii de documente „Victimele terorii comuniste din Basarabia: Rezistenţă ocupanţilor, Arestaţi, Întemniţaţi, Ucişi” (1944-1954) alcătuită de istoricul Alexandru Moraru ne prezintă mai multe documente care scot în evidenţă tragismul situaţiei în care s-au pomenit basarabenii rămaşi la baştină, fiind nevoiţi să supravieţuiască foametei organizate de autorităţile sovietice ocupante (pag. 393-440). Majoritatea documentelor prezentate tratează situaţia disperată a oamenilor şi se referă la multiplele cazuri de canibalism atestate.

Culegerea respectivă de documente va fi de un real folos tuturor celor interesaţi de istoria adevărată a acestui ţinut, istoricilor, politicienilor, studenţilor, oamenilor de bună-credinţă. Mulţi dintre contemporanii noştri îşi vor regăsi rudele, bunicii pedepsiţi absolut pe nedrept de ocupanţii sovietici.

Îl felicit pe istoricul şi consângeanul meu Alexandru Moraru pentru această excepţională apariţie şi îi doresc mult succes în realizările ulterioare.

Mariana ŢĂRANU,
doctor în ştiinţe istorice

(Sursa: Literatura si Arta, Nr. 43)

Nota: Blog, Alexandru Moraru, Secretele Istoriei (www.mazarini.wordpress.com).