de ce? -uri

Se spune ca, nemultumitului i se ia darul. Dar ce poate sa i se ia, cand si asa are putin (sau deloc).
Se mai zice, nu-l osindi pe D-zeu, bucura-te de ce-ti da. Ma bucur…
Dar, de ce la unii da asa de mult, iar la altii asa de putin. Cum sunt eu, sau tu, sau altul fata de ceilalti care au mai mult?
Imi dau seama ca la unii poate fi mai rea situatia decat la mine, sau tine,sau altul.Iar asta nu inseamna ca la el nu ma gandesc si nu imi pun intrebarea ”de ce?” la el e astfel.
De ce unii pot sa zboara cu racheta in cosmos, iar altii nu pot merge nici cu bicicleta ?(sau mai rau, nici pe propriile picioare).
De ce unii au casa cu 3 nivele si piscina, iar altii o odaie in care traiesc 7 persoane?(sau nu au nici un adapost).
De ce unii maninca in restaurante faimoase, iar altii se multumesc cu o felie de paine.
De ce trebuie sa credem, ca asa ne e dat?
De ce sa credeam, Ca asa e soarta noastra scrisa de sus?
Ca e crucea noastra si mai mult nu poti face nimic.
Nu am fost adorat de D-zeu, chiar de la aparitia mea?si m-a piedepsit cu minimum avut,cu neputinta de a razbate si eu, slabiciune si frica, discuraj si nestire….
Dupa ce criterii sunt alesi oamenii in fata lui D-zeu?
De ce unul se bucura prea mult, iar altul,un zimbet fals pe buze nu-l poate rataci ?
De ce…. ?,
de ce..? etc
De ce acum , imi vine in cap gandul -ca ateei sunt mai ferici. Pentru ca ei nu au pe cine sa judece, sau sa intrebe ” de asa m-ai pedepsit?”
, nu au supranatural prin care ar crede ca Cineva le coordoneaza viata,sau le ghideaza destinul.

In seara asta 1001 de ”de ce?” – uri in capul meu se invirt si cred ca nu o sa gasesc raspunul la toate.

voi ce spuneti?
sau cat de des va intrebati ”de ce?”