Peșterile de tâlhari și editurile de cărți creștine

AVERTISMENT: articolul este doar pentru cei ce cumpără și citesc cărți

Recent stăteam de vorbă cu unul dintre cei care administrează o editură – din țara noastră pe care o respect și care a adus foarte mult bine evanghelicilor datorită cărților pe care le-a tradus, despre traducerea cărților.

Am descoperit un fel de “prostituție” ostentativă (luați sensul pe care îl folosea Dumnezeu când vorbea despre Israel)  practicată de unele edituri din România și care în ultima vreme devine insuportabilă și iritantă.

Aceste peșteri de tâlhari au răsărit ca ciupercile după ploaie: la conferințe naționale, conferințe pentru femei, întâlniri de tineret, conferințe pentru lideri, congrese naționale, în holurile bisericilor, în bibliotecile bisericilor, etc.

Mă explic:

1. Spuneți-mi cum anume poate fi numită o editură care îl traduce pe J.I. Packer și în același timp pe Bill Hybels? Oare care este motivul pentru care o editură traduce cărți de Reinhard Bonke dar și de Gordon Fee?

Poate spuneți că nu e treaba mea să aflu care este motivul pentru care o editură traduce pe un autor sau altul. Pavel și Domnul Isus au fost preocupați de asta.

Știți care a fost atitudinea Domnului Isus față de comercializarea spiritualității. Imaginați-vi-l pe Hristos făcând un bici (cred că a fost rezistent) și cum îi lovește pe oameni, pe toți comercianții fără să scape unul:

A făcut un bici de ștreanguri, și i-a scos pe toți afară din Templu, împreună cu oileși boii; a vărsat banii schimbătorilor și le-a răsturnat mesele [Ioan 2:15]

Pavel nu a fost mai puțin aspru în limbaj. Timotei e pastor în Efes și e vizitat de tot felul de scursuri și vedete care fac bani de pe urma fraților. Pavel spune despre aceștia:

zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricaţi la minte, lipsiţi de adevăr şi care cred că evlavia este un izvor de câştig. Fereşte-te de astfel de oameni [1 Timotei 6:5]

2. Dacă te îndrepți spre alte edituri cărora le merge numele că o duc bine veți găsi prăpăstii și mai mari.

Spre exemplu una dintre ele traduce autori ca: John MacArthur, Mark Dever, A.W. Tozer, Martyn Lloyd-Jones, John Stott dar și autori ca Derek Prince sau Darlene Zschech.

Dacă nu îi traduce cel puțin face comerț cu ei. Trebuie să faci niște eforturi intelectuale frustrante ca să găsești legătura dintre acești autori. Poate că ar trebui ca editurile să aibă și teologi?

Apostolul Pavel întreba acu 2000 de ani o întrebare relevantă pentru editurile noastre:

cum poate sta lumina împreună cu întunericul? Ce înțelegere poate fi între Hristos și Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? [2 Cor. 6:15b,16a]

3. Cred că e o sfidare și o disprețuire a teologiei, a oamenilor cărora le vinzi cărțile și a autorilor cărților ca la aceeași conferință să vinzi cărți de Bonke, Prince dar și pe John Stott, John Owen, D.A. Carson și Sinclair Ferguson.

Un astfel de ghiveci teologic este cu greu de acceptat. Unele tarabe întinse în holurile bisericilor și care-și vomită cărțile în față nu-ți pot da decât o senzație puternică de greață.

Da, cred că oamenii au diferite gusturi însă faptul că oamenii au anumite gusturi nu îi face iresponsabili de dorințele lor parșive. Faptul că vrei să citești o carte scrisă de un om ratat îmi dă foarte mult de gândit despre el dar și despre tine.

Tot Pavel spunea:

Nu puteți bea paharul Domnului și paharul dracilor. Nu puteți lua parte la masa Domnului și la masa dracilor. Sau vrem să întărâtăm pe Dmnul la gelozie? Suntem noi mai tari decât El? [1 Cor 10:21,22]

Domnul să aibă milă de ochii noștri.