Ce se întâmplă când soţul credincios nu mai vrea să trăiască cu soţia necredincioasă?

Recent am fost întrebat despre posibilitatea de conviețuire dintre un soț credincios care nu mai vrea să trăiască cu soția sa, care nu este credincioasă:

Ce se întâmpla dacă soțul credincios nu mai vrea să trăiască cu soţia necredincioasă si invers? În articol va referiţi doar la situația in care cel necredincios vrea  sau nu sa continue relația.

Soțul nu mai vrea să trăiască cu soția

Pentru bărbaţii care au soţii necredincioase sau femeile care au soţi necredincioşi, Sfânta Scriptură spune aşa:

Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă, şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi. (1 Corinteni 7:12-14)

Şi mai spune Cuvântul lui Dumnezeu astfel:

Eşti legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. (1 Corinteni 7:27a)

Nu se admite ca un creştin să divorțeze de soţia sa necredincioasă care doreşte să trăiască mai departe cu el, chiar dacă el nu mai vrea să trăiască cu soția sa. Acelaşi adevăr este valabil pentru femeile care sunt căsătorite cu bărbaţi necredincioşi şi care doresc să trăiască în continuare cu ele. Acestor femei le mai spune Cuvântul astfel:

Tot astfel, nevestelor, fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri; pentru ca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câştigaţi fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor, când vă vor vedea felul vostru de trai: curat şi în temere. Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu şi erau supuse bărbaţilor lor; ca Sara, care asculta pe Avraam şi-l numea „domnul ei”. Fiicele ei v-aţi făcut voi, dacă faceţi binele fără să vă temeţi de ceva. (1 Petru 3:1-6)

Chiar dacă nu mai vrea să trăiască cu soția necredincioasă, soțul credincios trebuie să păstreze familia. În același mod, soția credincioasă trebuie să rămână în familie cu soțul necredincios, ca acesta să poată fi câștigat pentru Dumnezeu.

Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi cei care sunt căsătoriţi cu parteneri necredincioşi cu înţelepciune, răbdare şi să le vestească Evanghelia Domnului Isus cu vorba şi cu fapta, ca partenerii lor necreştini să fie sfinţiţi prin ei.