Ieri, tinerii naţionalişti sârbi au ieşit în stradă pentru a împiedica desfăşurarea unei parade gay în centrul Belgradului. Tablou devenit specific pentru statele care mai păstrează valorile tradiţionale: confruntări violente de stradă, presiunea organizaţiilor internaţionale asupra guvernului naţional, nemulţumirea majorităţii populaţiei.
Ce a scos, de fapt, tinerii în stradă? Ura faţă de homosexuali? Nu cred.
În societate există multe alte probleme sociale care se află în topul priorităţilor (sărăcie, inechitate socială, corupţie, criminalitate etc.), care totuşi nu scot oamenii în stradă. De ce anume naţionaliştii protestează împotriva “paradelor gay”, de fiecare dată?
Eu cred că tinerii au fost deplin conştienţi despre cauza pentru care au ieşit să lupte cu pietrele. Este vorba de apărarea civilizaţiei tradiţionale în faţa invaziei ideologice a vestului. Nu însăşi comportamentul unei minorităţi cu dereglări psiho- comportamentale provoacă nemulţumiri şi revolte, ci tentativa unor forţe străine, de a viola spaţiul valoric şi ideologic al popoarelor tradiţionaliste.
Astfel de reacţii sunt foarte importante. Anume un astfel de reflex de autoapărare reprezintă un indicator evident, care ne spune dacă o colectivitate mai reprezintă un popor (unitate organică, care are în centrul său o tradiţie, fiind capabilă să reacţioneze la pericole externe) sau o naţiune modernă (un ansamblu de indivizi atomizaţi, dirijaţi de un singur sistem ideologic raţional).
Iată că sârbii au demonstrat au demonstrat că mai reprezintă un popor.
Popoarele din estul Europei (inclusiv şi Republica Moldova) şi din Balcani continuă să se mai afle sub o presiune ideologică puternică. Ţinta este evidentă: etnocidul, anihilarea popoarelor, în calitatea lor de subiecţi ai istoriei, în mase de indivizi izolaţi, egoişti, dirijaţi cu ajutorul reflexelor condiţionate, asemenea câinelui lui Pavlov.
Mişcările pentru apărarea gay-lor, alături de celelalte mişcări de stânga (ecologiştii, feministele, apărătorii drepturilor animalelor, apărătorii dreptului la exprimare, pacifiştii, anarhiştii etc.) nu sunt decât nişte elemente de avangardă („avant-garde” – potrivit DEX-ului al limbii române: AVANGÁRDĂ reprezintă un „detaşament care se trimite în fruntea unei trupe în marş spre a o asigura împotriva unui atac prin surprindere”. Nu este doar o speculaţie, însăşi activiştii pro-gay recunosc acest lucru şi îl reconfirmă, fără un pic de jenă, cu orice ocazie.
Filed under: reвaLюtzie
