PASTOREL
PRIMEJDIIUn om grăbit, la Iaşi, prinzându-l ploaia,
A zăbovit in crâşmă şapte ani,
Cand cu “fetească” neagră de Cârjoaia,
Cand cu “băbească” de la Uricani!
De te vezi cu vreo vădană
Cu cearcăne vinete,
Dă-i să bea întâi crăcană …
Şi pe urmă, ţine-te!
Tu uiţi când torni aşa-n neştire
Cotnar burtosului şpriţar,
Că numai omului subţire
Ii place Grasa… de Cotnar!
Nu contrazice voia sorţii
Şi nu sfida stihiile!
Aşa fu scris: cei morţi cu morţii.
Iară cei vii cu … viile!
Domnului Cezar P(etrescu)
Beau la apă ne-ncetat
Şi mă plimb cu ea aşa …
Bine că nu-s om de stat
Că mă fotografia!
P.S. Apa trece, setea ba!
Domnului Raoul A.
Ce-ar fi, o, Doamne, dacă bunăoară
Ai vrea de noi să te milostiveşti?
Făcând să curgă apă caldă-n ţară
Şi-aicea numai vin de Nicoreşti?
CRAMPOŞIA
Cercând sticluţe vechi şi azi şi ieri.
Am dat de crâmpoşie-ntr- o sticluţă!
Ce-i crâmpoşia? E o ţărăncuţă
Dar care place foarte la boieri!
NADĂ
E o mare desfătare
Să bei vin în crâşma sa!
Când şi crâşmăriţa are
Cum s-ar zice … “vinu-ncoa!”
PACOSTE
Tu, care te pricepi la sucul viţii,
Te-ncrunţi când intri-n crâşma lui Ţugui,
Te-mbată ochii dulci ai crâşmăriţei,
Dar te trezeşte acru vinul lui!
REVERII
Voi moralişti iluştri, gândindu-v-aţi vreunul
Că opere eterne, antume şi postume,
N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume:
Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul?!
TRANZACŢII
Crâşmăriţei indignate
Nicidecum să mi te dai …
Dă-mi măcar …o jumătate!”
Lui Victor Iamandi
Iamandi băuse bine
Şi se răstea la damigeană:
“Degeaba mă sfidezi, cucoană,
Că tot mai mult încape-n mine!”
LA IAŞI
Văd c-aicea, la Simplon
Se bea vinul cu sifon!
Domnului Oswald T(eodoreanu)
Apa asta e sărată
Şi de-o bei pe îndelete,
E periculoasă, tată:
Face sete!
Fă-mă, Doamne, morcov, ceapă,
Fă-mă, Doamne, tot ce vrei:
Praz, dovleac, spanac, ardei …
Dar păzeşte-mă de apă!
LA BOLTA RECE
G. Topârceanu vede o cucoană că-şi aprinde o ţigara cu o brichetă mică, şi improvizează
Ce brichetă minusculă!
Spune, doamnă, nu se strică
De-oi aprinde-o rimă-n “ulă”
Cu bricheta ceea mică?
REPLICA LUI PĂSTOREL
Epigrama nu e scula
Care-ţi poate şterge crima,
După ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima?
DE ANUL NOU
Maestre dragă, te salut!
Şi îţi doresc ca vechi expert,
Ani buni să ai măcar un sfert
Din câte sticle am băut!
DOMNILOR CARCIUMARI DIN ŢARA MEA
M-a ajuns amarul,
Apa şi veninul!
Să vă fie anul
Cum v-o fi şi vinul !
AUTOGRAF PE O CARTE
Ies, studentul care-i “praf”.
Mi-a cerut autograf!
Eu ii dau un păhărel …
Salutare! Păstorel.
Chiar când apă beau cât zece,
Şi mă piş ca un păgân,
Totuşi văd că apa trece.
… Şi că pietrele rămân!
Domnului Tilică I.
Dac-oi mai sta pe-aici puţin
Şi de-o fi soarta să mă sape.
Să crezi că uit ce-i aia vin,
Da-n schimb, mă fac expert în ape!
Eşti nedrept şi necuviincios,
Când nu socoti că-i sinceră deplin
Femeia care minte mai puţin
Decât bărbatul cel mai mincinos!
Pământul s-ar fi dus, hainul
De-a berbeleacul, vorba ceea,
De n-ar fi fost pe lume vinul,
Tutunul, dracul şi femeia!
MITOLOGIE
Şi Afrodita, cea in şolduri lată,
Şi Joe, cu alaiul lui ceresc,
Nu s-au ivit din bolta înstelată.
Ci dintr-o amforă cu vin grecesc!
CE E FEMEIA?
Vă fac şi eu o mărturie.
(De-aude mama, mă despică):
Femeia-i ca o jucărie.
De umbli mult la ea… se strică!
UNEI BRUNETE
Eşti neagră ca cafeaua,
Dulce ca cacaua
Şi curvă ca căţeaua!
RECLAMĂ
Imi spunea un beţivan.
Rezemat contra perete:
“Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!”
UNUI CURTEZAN GELOS
Ca un seigneur din Evul Mediu
Ce incuia, plecand, centura.
Soţiei i-aplica cenzura,
Vecinei – starea de asediu!
CINCINATINĂ
Ţi-aduci aminte, primăvară?
Era târziu şi-mi era vară!
Acuma-i timpurie toamnă …
Nu e târziu, dar mi-este doamnă!
UNEI FEMEI BOLNAVE DE VARICI:
Clientei doctorul i-a spus
Să steie c-un picior în sus.
Iar dansa – adevăr zic vouă!
Aşa le ţine pe-amândouă!
Lui Victor Eftimiu
Eftimiu trubadur
Sperie Parnasul!
Cum zăreşte câte-un cur
I se scoală, … nasul!
LA RESTAURANTUL „LA DOBRICĂ”
I se dă (cum se zvoneşte)
Pământ celui ce-l munceşte!
De ce oare nu s-ar da
Via celui … care-o bea?!
Adieu champagne, liqueur, cafe.
Les medicins m’ont mis a l’eau!
La foi ne m’as jamais manque,
Helas! Le foie me fait defaut!
(Trad. G. Zarafu)
Apă-n loc de vin, cafele.
Medicii mi-au ordonat!
Eu de ordin n-am dus lipsă.
N-am avut destul ficat!
A monsieur Georges S.
Buvant cette boisson infame,
Je me rapelle mon seul refrain:
Mon foie, je l’ai donne aux vins,
Mon coeur je l’ai donne aux dames!
(Trad. G. Zarafu)
Band din vinul acru-al cramei.
Nu pot da de cap dilemei:
Inima am dat-o damei.
Iar ficatul – damigenei!
STROFE CU PELIN DE MAI
…Contra Iorga Neculai
De la Tisa pan-la Nistru
Ce roman n-a fost ministru?
Iorga!
Şi-ncă din copilărie
Cine-a vrut mereu să fie?
Iorga!
GUVERNUL IORGA
Cazul nu-i aşa sinistru.
Căci părosul demiurg,
Doar pe scenă-i prim-ministru.
Că-n Consiliu-i dramaturg!
DILEMĂ
L-a pus destinul lui stupid
Intr-o dilemă de infern:
Ori partid fără guvern.
Ori guvern fără partid!
RĂZBUNARE
Cand partidele infame
In politică-1 doboară,
Imediat se simte-n ţară
O inflaţie de drame!
MIZERII
Inainte de a fi ministru la Berlin, dl.Taşcă a fost unul din cei mai fideli partizani ai lui Nicolae Iorga
Fiindcă nu are orgoliu.
Şi politica-i o gaşcă.
Domnul Iorga are Taşcă.
Însă n-are portofoliu!
CORECTIV
Fiindcă i-a venit orgoliu
Şi-a intrat şi el în gaşcă,
Iorga are portofoliu.
Insă nu mai are Taşcă!
GHINION
Iorga nu-şi mai află locul
Vreţi să ştiţi de ce-i aşa ?
S-a jucat prea mult cu focul
Şi s-a fript cu … Tzigara
FESTIVITĂŢI
Cu prilejul implinirii a 60 de ani, marele nostru istoric a fost sărbătorit prin sute de banchete
Voturile pot să-l lase
Fără ca un pic să-i pese.
Cand nu este om de mase.
Iorga este om de mese!
Lui Emanuel Bucuţa
Trebuie să fiu tâmpit sau bleg,
Să cred că eşti un cur întreg;
De stau să judec olecuţă,
Nu eşti nici bucă: eşti bucuţă!
EPITAF
Mitropolitului Miron Costin, prim ministru în timpul dictaturii regelui Carol al II
Aici zace-n groapa asta
Fostu-amant al doamnei Nasta,
A bisericii ocară
Şi-a bugetului povară!
POLITICE
(1944-1964)
Căpitane,
Nu fi trist!
Garda merge inainte
(Atribuită lui Păstorel)
Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării.
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării!
DUPĂ ALEGERILE DIN 1946
se mai putea vedea pe garduri “Votaţi soarele!
Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Că făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în … soare!
“VOTAŢI SOARELE”
Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de cur !
DIVIZIEI “TUDOR VLADIMIRESCU” DECIMATĂ LA DEBREŢIN
Din falnic vânător de munte
Mi te-a făcut Ana pandur!
Întâi ţi-a-nfipt o stea în frunte
Şi-apoi un debreţin în cur!
LA PELIŞOR
palat transformat de regimul comunist in”casă”de ”creaţie”
Voi, creatori ai artei pure.
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când vă plimbaţi
Să nu călcaţi în … ce creaţi!
IN VREMEA ASTA
In vremea asta revolută
Rataţii scriu, în loc să pută!
Iar scriitorii-adevă raţi
Sunt daţi afară de … rahaţi!
LUI PETRU GROZA
care a călătorit în Extremul Orient
De la Iaşi la Port-Arthur,
Petru Groza în carlingă,
N-a găsit atâta cur
Cât ar fi dorit să lingă!
DOMMULUI GROZA
Caligula imperator
A făcut din cal senator!
Domnul Groza, mai sinistru,
A făcut din bou – ministru!
ÎN APĂRAREA LUI ZĂRONI
No, mă rog, de ce-i sinistru?
Că eu nu sunt prim-ministru!
Eu nu sunt decat ecoul …
Domnul Groza este boul!
LUI ZĂRON1
cam chel, când şi-a cumpărat pălărie melon
Il costă o avere pălăria
Căci după rigidul protocol
Nu se cădea să vadă România
Ministru circuland cu curul gol!
PORTRET
Are cap pătrat şi dur.
Pe muscali îi pupă-n cur!
Şi în … pesta mamii lui
A atins apoteoza.
Cine credeţi că-i acesta?
Să vi-1 spun eu: Petru Groza!
In guvernul Groza, cel de concentrare
S-au primit trei membri, pentru completare
Insă ca să fie cabinet etern,
Imi bag şi eu membrul … in acest guvern!
Şi “dramaturgul” Groza scrie,
Intocmai ca O’Neill eternul,
O piesă care va să ţie:
“Din soare s-a-ntrupat guvernul!”
Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completăm noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!
LUI MIHAIL SADOVEANU
Mihail pentru popor
A făcut Mitrea Cocor,
Dar poporului, vă jur,
Ii place mitra cu cur!
CHITANŢA
Lui Sadoveanu
De ţi-ai face testamentul,
Tu să nu-mi laşi mii de franci!
Naşule, să-mi laşi obrazul,
Ca să-mi fac din el bocanci!
AMERICANILOR
Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă piş pe Occident!
LUI TEOHARI GEORGESCU
Democrat intarziat,
Ne-ai băgat pe toţi la gratii.
Dar poporul democrat,
Te-a băgat în pizda mă-tii!
Când mă duc la şef
Il găsesc cu chef!
Când mă duc la chef …
Il găsesc pe şef!
POETEI VERONICA PORUMBACU
La apariţia versurilor: “O, Europă, te simt în mine, Te simt adanc in mine!”
Mult stimată Veronică.
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţ i clară
Din Gazeta Literară,
Dovedeşte elocvent
Că în chestia matale,
De-adancimi fenomenale,
Intră-ntregul continent!
UNUI MINISTRU TRIMIS IN SPANIA
Am trimis la mauri
Un ministru nou,
Printre-atâţia tauri
Să fie şi-un bou!
Văzându-l cum dospeşte-n îngâmfare
Şi cum se umflă-n pene un nimic.
Ca şi Vasile Conta pot să zic:
“O, tu, nimic, cat ai ajuns de mare’“
LUI M. SADOVEANU
“Venea o moară pe Siret”
Legănându-se pe-o coastă,
Şi-n ea un autor şiret
Macină faină proastă!
STATUII OSTAŞULUI SOVIETIC
Soldat rus, soldat rus.
Te-au ridicat atat de sus.
C-ai salvat popoarele ?.
Sau fiindcă-ţi put picioarele!
Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun:
Tunul – rus
Şi rusul – tun!
LUI I.V. STALIN
Iuda Tito şi cu Iuda Kostov
Au vrut să-1 omoare pe Dimitrov
Dar tu, genialule şi bunule părinte,
Ai fost vigilent şi le-ai luat-o-nainte!
LA FISC
N-am venit că am venit.
Am venit că n-am venit!
LUI MARCEL BRESLAŞU
Un critic aspru şi abraş
Mi-a spus zambind cu ironie
“De ce să te numeşti Breslaş.
Dacă nu eşti de meserie?”
RADIOULUI
Unde era invitat să intre prin str. Temişana, adică “prin spate”
De un an şi jumătate
Mă băgaţi numai “prin spate”.
Pe cand eu, întreaga viaţă,
V-am băgat numai … prin faţă!
GAZETEI LITERARE
Gazeta-i urmărită-n ţară
Cu interes de mici şi mari.
Fiindcă gazeta-i literară,
Şi literaţii, gazetari!
La restaurantul Uniunii Scriitorilor
Beau băieţii harnici,
De cu seară-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii … turnători!
PE BULEVARDUL “ILIE PINTILIE” FOST “NAPOLEON BONAPARTE”
Mai credeai tu, mă Ilie,
C-ai s-ajungi aşa departe?
Tu, Ilie Pintilie,
Să-l lucrezi pe Bonaparte?
Mare-ai fost tu, mă Ilie,
Mare-a fost şi Bonaparte!
(Nu aici, in altă parte!)
Da-n a noastră Românie,
Mare-ai fost tu, Pintilie!
Dar de-o fi cumva să fie
Strada alt nume să poarte,
Ea să fie, ea să fie
Ori Napoleon-Pintilie
Ori Ilie Bonaparte!
VARIANTĂ
(Comunicată de Ion Caraion)
Măi Ilie Pintilie,
Spune cum să-ţi zic eu ţie
Bonaparte Pintilie
Sau Napoleon Ilie?
Lui Mihail Sadoveanu, care a spus “Lumina vine de la răsărit”
Sadoveanu filo-rus
Stă cu curul la apus,
Ca s-arate-apusului
Care-i faţa rusului!
REPLICĂ
Cu faţa la răsărit
Şi cu curul dezvelit,
Nu e greu de presupus
Ce-o să-ţi intre din apus!
“De pe-un deal răsare luna
Mare cât o mămăligă”
(M. Beniuc)
Iar acum, eroii noştri
La culcare toţi se duc;
De pe deal încet răsare
Mămăliga lui Beniuc!
A DOUA ZI
(după moartea lui Stalin)
Il plâng pe Stalin şi vă jur
C-am să vă spun secretul:
Mă tem că vom pupa în cur
De-acum tot comitetul.
DUPĂ CONGRESUL XX
La Kremlin s-a dat semnalul
Şi-am văzut c-aşa stă treaba:
Ani şi ani pe “genialul”
L-am pupat in fund degeaba!
DUPĂ PLECAREA RUŞILOR DIN ROMÂNIA
- Măi Gheorghiţă, cum făcuşi
De-i futuşi în cur pe ruşi?
- Aşa suntem noi romanii:
Ne-am futut în cur stăpânii!
ZECE MEMBRI DE PARTID
Zece membri de partid
Visau viaţă nouă,
Unul a vorbit in vis.
… Şi-au rămas doar nouă!
Nouă membri de partid
De marxism s-au copt!
Unul s-a răscopt din ei.
… Şi-au rămas doar opt!
Opt membri de partid
Au trecut la fapte …
Unul a trecut la Tito!
… Şi-au rămas doar şapte!
Şapte membri de partid
Fac afaceri grase.
Unul a intrat la zdup
… Şi-au rămas doar şase!
Şase membri de partid
Au strigat lozinci.
Unul a strigat greşit
… Şi-au rămas doar cinci!
Cinci membri de partid
Cand au fost la teatru.
Unul n-a aplaudat
… Şi-au rămas doar patru!
Patru membri de partid
Şi cam toţi ovrei,
Unul a plecat in Eretz
… Şi-au rămas doar trei!
Trei membri de partid
Vorbeau de război!
Unul a vorbit cam mult,
… Şi-au rămas doar doi!
Doi membri de partid
Mândri ca păunul.
Unul a innebunit,
… Şi-a rămas doar unul!
Un membru de partid,
Cel mai lămurit.
A plecat cu Onete-ul
Şi n-a mai venit!
Zero membri de partid,
Luptă pentru pace.
Că partidul nostru drag
Ştie el ce face!
PĂSTOREL
în amintirile epigramiştilor
De: G. TOPARCEANU – 1924
N-are rost să o mai scald,
Nici să mint nu-i manieră:
Eu prefer muza la cald,
Păstorel, la … frapieră!
Gastronomică – 1924
In literatură,
Când vorbim de burtă,
Eu sunt prăjitură;
Păstorel e … turtă!
De: VALENTIN BUDE – 1927
Fenomen
Toţi – bărbaţi, femei şi fete
Toată lumea e la fel!
Toţi încep să se îmbete
Cand miroase-a … Păstorel!
De: MIRCEA PAVELESCU – 1934
Lui Al. O. Teodoreanu pentru “Cronica gastronomului”
O cronică de-a ta mirare!
Se valorifică-ndoit
Deschide pofta de mancare
Şi strică pofta de citit!
Epitaful lui Păstorel
Aici zace Păstorel,
Pentru veci nemângaiat,
Fiindcă-i prima dată mort
Mort, fără să fie beat!
1904
De: SERGIU DAN – 1935
Lui Păstorel
Naiv, umblam prin librării.
Pe Bercu Leibovici să-l iau.
Dar un librar mi-a spus pe şleau:
“Se vinde doar la berării!”
De: VASILE DORNEANU – 1938
Domnului Păstorel Teodoreanu
Fiind creştin şi bun latin,
Eu cred in tot ce scrie el!
Căci adevărul e în vin.
Şi vinul şade-n … Păstorel!
De: DEM. BEN. CÂRÂC – 1939
Condiţie
Cand dori-vei vinul rece,
Iar când treci să ţi se plece
Carciumarii de-orice fel,
Plimbă-te cu Păstorel!
De: FLORIN IORDĂCHESCU – 1939
“Românul e născut poet ?”
Mă-ntreabă Păstorel discret.
“Ce nerozie, măi băiete!
Românul e născut …burete!“
De: ION I. MIOC – 1939
Pe Dunăre de-ar curge vin.
Pe Păstorel întreaga ţară
L-ar răsplăti cu lungi ovaţii,
C-atunci Danubiul, primăvara,
N-ar mai produce inundaţii!
De: POMPILIU BARBU – 1939
Epitaf
Păstorel aicea zace!
Nu-i nici beat şi nici nu-i treaz,
Că nu-i treaz nu-i un necaz,
Dimpotrivă, tare-i place!
De: ION CALBOREANU – 1950
(Dunărea se varsă în mare prin trei guri)
Pe Dunăre de-ar curge vin!
O, ar fi fenomenal!
Mai mult ca-n literatură,
Păstorel, pe Litoral,
Ar umbla din gură-n gură!
Lui Păstorel
A băut cum i-e legenda
Şi-a plătit precum se ştie!
Cârciumarii au să-i facă
Monument din … datorie!
De: N. GEORGESCU COCOŞ
Epitaful lui Păstorel
Mormantul trist de sub terasă,
Turnat in marmoră şi ghips,
Ascunde un boem de rasă
Şi-o sete de … apocalips!
De: ALEXANDRU PREDESCU
Epitaf lui Păstorel
“M-a nenorocit groparul
Cu nemernica lui sapă!
A săpat adânc, măgarul
Până când a dat de apă!“
De: SANDU RUSU
Lui Păstorel Teodoreanu
Aş vrea să fiu eu cunoscut
De marii critici literari,
Precum matale eşti ştiut
Şi-apreciat de cârciumari !
De : AUREL STERESCU OREI – 1939
Epitaf
Aci-şi dete Păstorel
Un obştesc şi demn sfârşit.
Nu aprindeţi vreun chibrit,
Că ia foc spirtul din el!
De: GABRIEL TEODORESCU
Pe Dunăre de-ar curge vin,
Atunci şiretul Păstorel
Ar face-un şanţ, fără să ştim
Şi-ar trage Dunărea la el!
DE: OCTAV DESSILA – 1940
Lui Păstorel Teodoreanu ofiţer de artilerie
Când făceai parte din rezervă,
Aveai şi duh, aveai şi vervă,
Dar de cand te-au mobilizat,
Paradoxal, pari dezarmat!
De: AURELIAN PAUNESCU – 1940
Epitaf
Aici zace Păstorel,
Suflet bun şi spirit fin,
Când mai treceţi pe la el,
Nu-l treziţi, că cere vin!
De : JOSEPH DE SAXA – 1940
Păstorel la doctor
“Contra beţiei, dacă vrei,
Am prafuri, dar in ce le iei?”
Şi-atuncea, Păstorel, senin:
“Profesore, le iau in vin!”
De : MIHAIL CODREANU – 1941
Lui Păstorel
Cand a pornit lugubrul zvon
Că murit-ai la Carlton,
Mi-am zis atunci: “Cu-adevărat
O fi el mort, da’-i mort de beat!”
De : GEORGE LESNEA – 1941
Păstorel Teodoreanu e ofiţer de artilerie
Ieri, majurul Ieremia
L-a-ntrebat de dimineaţă
- Ce să fac cu bateria?
- Pune-o repede la gheaţă!
De: VIRGILIU SLĂVESCU – 1941
Păstorel artilerist, ajuns la Roman
Concentrarea cum să-nceapă?
Nu mă dumiresc deloc !
M-aţi chemat la guri de foc,
Şi-am ajuns la guri de apă!
La citirea versurilor lui Cocoş, Păstorel a ameninţat
Atata l-a cuprins amarul
C-a zis, uitandu-se urat:
“Acuma s-a umplut paharul!”.
(Şi-l dete repede pe gât!)
1941
Testamentul lui Păstorel
“Iubiţi prieteni, după moartea mea,
Să-mi construiţi o lespede frumoasă,
Rotundă sau pătrată ca o masă.
Să zac o veşnicie “mort” sub ea!”
1941
De: I. ST. BOGZA – 1942
Dorinţă
Câte oi pe Bărăgan
De-ar fi buţi cu Ottonel,
Face-m-aş şi eu cioban,
Ori mai bine … Păstorel!
De: ALEXANDRU CORV1N – 1942
Epitaf lui Păstorel
Sub lespede işi doarme somnul
Fără sfârşit şi fără vise,
Poetul adormit in Domnul,
Tocmai atunci cand se trezise!
De: MIHU DRAGOMIR – 1942
Teodoreanu (zis Al. O.)
Semnează-n cronici Păstorel!
Defect: preferă vin Bordeaux.
Virtuţi: e frate cu Ionel!
Păstorel
A renăscut voroava noastră veche
Şi hronicul l-aduse la izvod,
Reeditand in cronici pe Ureche
Şi-n faptă pe Dabija Voievod!
1942
De: ION PENA – 1942
La moartea lui Păstorel
A plecat şi Păstorel
Azi pe căile pierzării.
Plâng teribil după el
Toate cepurile ţării!
De: ION MANU – 1943
Pă şi pă
Dacă zăreşti paharul plin,
Zici: “Uite colo pă Storin!”
Dar când e gol un păhărel,
Zici: “Uite colo Păstorel!”
De: PETRE BELLU – 1956
Păstorel
După nume, Păstorel,
Zici că e nimic de el!
Dar după căutătură,
Drept să spun, e o figură!
De: N. CREVEDIA – 1956
Lui Păstorel
Când nu e în bune stări,
Calcă pe două cărări!
Iar când zdravăn se socoate,
Merge strâmb pe două roate!
Lui Al. O. Teodoreanu
Când e treaz şi vreau să-l irit,
Păstorel are mult spirit!
Păstorel însă la birt,
N-are spirit, are spirt!
De: G. BICŞANU – 1957
Cotnar, Fetească, Panciu, Ottonel
E cronica muiată-n vin de un poet,
Destul să o semneze Păstorel
Şi proza din “Tribuna”-i un buchet!
De : MIRCEA IONESCU QUINTUS – 1971
Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel!
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el!
Echinocţiu de toamnă – 1973
Pe sub deal, pe lângă crame,
Cu duhniri de tulburel,
Turme trec de epigrame
Şi un singur Păstorel!
De: PAVEL BELLU – 1981
Păstorel oenolog
Pentru noi e foarte clar:
Vinu-i limpede-n pahar.
Numai – spune Păstorel;
Spiritul mi-e … tulburel!
De : GHEORGHE SUCIU – 1994
Infatuare
Susţin că sunt ca Păstorel
Epigramist cu mult mai breaz.
In comparaţie cu el
Mi-s şi câte o dată treaz!
sh
— On Sat, 11/1/08, Ndrusu <ndrusu@roadrunner. com> wrote:
From: Ndrusu <ndrusu@roadrunner. com>
EPIGRAME DE PASTOREL Păstorel Teodoreanu Mi-a spus bunicul o mică povestioară.
Subject: [Cafeneaua Politica] EPIGRAME DE PASTOREL
To: cafeneaua_politica@ yahoogroups. com
Date: Saturday, November 1, 2008, 4:55 AM
Sadoveanu era dator cu nişte bani la Păstorel. Se ştie că Sadoveanu era mai zgârcit ca un scoţian. Au trecut luni fără nicio mişcare din partea lui. Păstorel compune. Şi compune bine. I-a tras-o? Eu zic că da. Sadoveanu ar zice că nu.De-ar fi să mori (cam ar fi cazul)
Aici doarme Pastorel,
Să nu-mi laşi bani,
Să-mi laşi obrazul
Să-mi fac din el bocanci.
Baiat bun si suflet fin,
Daca treceti pe la el,
Nu-l treziti, ca cere vin!Si alta scrisa cind era internat cu probleme de ficat (sau de plamini, nu mai stiu), in Dealul Filaretului, la un sanatoriu situat pe Soseaua Viilor (in Bucuresti). Cica asta a fost ultima lui epigrama, a murit dupa citeva zile:
Culmea ironiilor
Si risul copiilor
Sa pun punct betiilor
Pe Soseaua Viilor!Un schimb de epigrame între Mihail Codreanu şi Păstorel
Cand a pornit lugubrul zvon
Cum ca murit-ai la Carlton
Mi-am zis atunci: – cu adevarat
O fi el mort, insa mort beat.La care Păstorel, îi răspunde:
Drăgălaşe păhărele
La Carlton eu ca dintr-un vis
Lugubrei morti scapat-am trenul
Insa aflai ca m-a ucis
La Iasi, Codreanu cu catrenul”.
Dinainte-mi să se pună
Să se toarne vin în ele,
Poftă bună !Să golim toţi în tăcere
Iar cuiva vin de nu-i place
Bea-atunci mai bine bere,
Bea în pace !Cine-i ameţit prea tare
Pe sub mese să se culce
Şi în zgomot de pahare,
Doarmă dulce !Să nu fie vorbă lungă
La venirea ruşilor
Doară ştim ce scurtă-i viaţa
Să bem până să ne-ajungă,
Dimineaţa.Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun;
Tunul rus
Şi rusul tun!* * *
Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completăm noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!Statuii ostaşului sovietic
Soldat rus, soldat rus,
Te-au ridicat atât de sus,
Ca să te vadă popoarele…
Sau fiindcă-ţi put picioarele?Votaţi soarele
Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur,
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de cur!Radioului
(unde era invitat să intre prin str. Temişana,
adică prin spate)De un an şi jumătate
Mă băgaţi numai prin spate,
Pe când eu, întreaga viaţă
V-am băgat numai… prin faţă!Diviziei Tudor Vladimirescuâ decimată la Debreţin
Din falnic vânător de munte
Mi te-a făcut Ana pandur!
Întâi ţi-a-nfipt o stea în frunte
Şi-apoi un Debreţin în cur!Comuniştii îşi măresc rândurile cu o parte
din legionariCăpitane,
Nu fi trist!
Garda merge înainte
Prin partidul comunist!După alegerile din 1946
se mai putea vedea pe garduri Votaţi soarele!Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Că făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în… soare!* * *
Din Banat Până la Iaşi
Epigrama nu e scula
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.
Care-ţi poate şterge crima,
Dupa ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima? Catren omagial către Caragiale: Cu greu îmi vine să aştern,
Un adevăr ce nu-l suport,
Ca tocmai tu să fii cel mort
Şi Caţavencu cel etern… La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie:Voi, creatori ai artei pure,
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când vă plimbaţi
Să nu călcaţi în …ce creaţi!Guvernul Groza:
În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!AMERICANILOR
Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă cac pe occident!ZECE MEMBRI DE PARTID
Zece membri de partid
Visau viaţă nouă
Unul a vorbit în vis,
Şi-au rămas doar nouă.Nouă membri de partid
De marxism s-au copt!
Unul s-a răscopt din ei,
Şi-au rămas doar opt!Opt membri de partid
Au trecut la fapte …
Unul a trecut la Tito!
Şi-au rămas doar şapte!Şapte membri de partid
Fac afaceri grase,
Unul a intrat la zdup
Şi-au rămas doar sase!Sase membri de partid
Au strigat lozinci,
Unul a strigat greşit
Şi-au rămas doar cinci!Cinci membri de partid
Cînd au fost la teatru,
Unul n-a aplaudat
Şi-au rămas doar patru!Patru membri de partid
Şi cam toţi evrei,
Unul a plecat în Eretz
Şi-au rămas doar trei!Trei membri de partid
Vorbeau de război!
Unul a vorbit cam mult,
Şi-au rămas doar doi!Doi membri de partid
Mîndri ca păunul.
Unul a înnebunit,
Şi-a rămas doar unul!Un membru de partid,
Cel mai lămurit.
A plecat cu Onete-ul
Şi n-a mai venit!ZERO membri de partid,
Luptă pentru pace.
Că partidul nostru drag
Ştie el ce face!ÎN ţara asta prefăcută
aici zace pastorel,
Cacaţii scriu în loc sa pută.
Iar scriitori-adevaraţ i
Sunt daţi afară de căcaţi…..
vesnic si nemangaiat
ca e prima data mort
fara ca sa fie beat… Mircea Ionescu-QuintusSă-nchinăm paharul
Pentru Păstorel:
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el.Hai că devenim macabri şi nu vrem.
Păstorel:
Câte stele sunt pe cer
Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Toate pân’ la ziuă pier.
Numai una, ca o proastă,
Şade pe uzina noastră…
Cine-i la academie şi-are 4 la cimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti. RECLAMAImi spunea un betivan,
Rezemat contra perete:
Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!Lui Mihail Sadoveanu
Venea o moara pe Siret
Leganandu-se pe-o coasta,
Si-n ea un autor siret
Macina faina proasta!La restaurantul uniunii scriitorilor
Beau baietii, harnici,
GEOMETRIE BAHICĂ
De cu seara-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii… turnatori!de Păstorel Teodoreanu
Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înţeleaptă
Că între două puncte, cel mai scurt
Din drumuri, cu putinţă, e o dreaptă.Dar axiomul devenit banal
Şi însuşit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi şi este
Valabil doar pe-un plan orizontal.Şi dacă vrei să tragi învăţătură,
Un plan orizontal, când te gândeşti,
Constaţi că nu există în natură
Ci exclusiv în minţile greceşti.Iar când în loc de lapte, bei “Maderă “,
Această socoteală te conturbă
Căci tu nu uiţi că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.Şi-n cap cu dreapta grecului defunct
Cand am intrat in UE mi-am reamintit de ce imi zise tata. Ca prin anii ’30 o poetesa de bodega, Viorica Porumbacu, a scris niste versuri de adanca simtire si vibratie de genul:
Până ce vreun nalt areopag
O va fi pus definitiv la punct
Porneşti spre domiciliu în zigzag.” O, Europa, te simt in mine
Te simt vibrand adanc..”A doua zi Pastorel a publicat …
“Mult stimata Viorica
Dupa cum aflai din gazeta de aseara
Nu stiam ca in chestia matale
Intra intregul continent”.. .Catrenul a intrat imediat in folclor. Spre evidenta “placere” a poetesei. Care, deloc intamplator, avea si o ….
inima darnica, dupa cum ziceau gurile rele si invidioase.. . După prima vizită a lui Petru Groza în URSS, Păstorel a scris:Din Galaţi la Port Arthur
Dragilor, a trebuit sa revin pe forum ca sa corectez o mica inexactitate
Petru Groza, în carlingă,
N-a văzut atâta cur
Cât ar fi putut să lingă.Pe tipa o chema Veronica, nu Viorica. Porumbacu, intr-adevar, si a fost o poeta mai mult decit decenta.
Si versurile lui Pastorel sunau asa:
“Mult stimata Veronica,
Eu credeam c-o ai mai mica!
Dar marturisirea- ti clara
Din ‘Gazeta literara’
Dovedeste elocvent
Ca in …..aia dumitale
De-adincimi fenomenale
Intra-ntregul continent!”Iata, totusi, una care v-a scapat:
Caligula Imperator
A facut din cal – dictator,
Petru Groza mai sinistru
A facut din bou – ministru.Sau:
Din Focsani pana la Iasi
Se resimte liiipsa sarii
Findca toti fostii ocnasi
Sunt acum la carma tarii.Nasul lui Pastorel, Sadoveanu tine o conferinta la Ateneu: “Lumina viine de la Rasarit” in care ii pupa-n cur pe rusi si
declara ca din acel moment se intoarce cu fata spre Rasarit. Atat i-a trebuit lui Pastorel:Nasu sfatuit de-un rus
„Caligula Imperator
Intoarse curu la Apus
Si arata Apusului
Care-i fata rusului…
A făcut din cal – dictator,
Petru Groza mai sinistru
A făcut din bou – ministru.”Păstorel se referă la Romulus Zăroni, un ţăran de la coada vacii, ajuns ministru în guvernul Petru Groza.
Sper ca prin cele ce vor urma sa completez imaginea celui ce a fost Pastorel..
Lucreziei Karnabat, autoarea cartii “sexul de peste drum”
Cica la un moment dat s-ar fi luat si de Iorga.
E posibil ca nu toti forumistii sa stie ca marele savant a intrat in viata politica si a ajuns chiar prim ministru. Din pacate a fost unul dintre cei mai neperformanti. E drept ca a prins si vremea crizei ce urmat crahului din anii ’29, adica niste vremuri cumplite…
Dar apogeul gafelor a fost impunerea curbelor de sacrificiu -adica reducerea salariilor, care oricum nu erau prea mari si catre invatatorii de la tara. Evident ca pe acestia decizia nu i-a bucurat, mai ales ca venea de la un fost profesor universitar, adica de la cineva din bransa…
Pastorel i-a reprosat ca a coborat din Olimpul stiintei in mocirla curvasarie, pardon am vrut sa scriu, politica….
Evident ca tonul folosit a fost extrem de virulent si caustic..
Asa ca Iorga, care era si un tip extrem de orgolios, a jurat sa profite de pozitia publica avuta si pana cand calamburistul nu isi va cere scuze….
Cum la un moment dat fara semnatura savantului nu se putea misca nimic, prietenii comuni au aranjat ca imediat dupa rostirea cuvintelor “Domnule Iorga, imi pare rau, recunosc public ca am gresit fata de dvoastra” sa ii fie inmanata cererea aprobata, stampliata si parafata…
Perfect. Toti asteptau umilirea.
In ziua si la ora fixata Pastorel suna la usa savantului si ii zice servitorului ceva de genul: ” Sunt domnul Theodoreanu si sunt asteptat de domnul IORGU“
Servitorul :”Pardon, stapanul casei este domnul IORGA”
“Ma contrazici sau imi dai drumul?” Asa ca servitorul i-a deschis si l-a condus in sufragerie, unde toti cei prezenti asteptau penitenta.
“Domnule Iorga, imi pare rau, recunosc public ca am gresit fata de dvoastra, cand v-am spus IORGU, nu Iorga. Acum, ca mi-am cerut scuze, astept sa va tineti si dvoastra de cuvant si sa imi dati documentul promis”….
Evident ca aproape toata lumea a pufnit in ras. Singura exceptie a fost, nu va spun cine.
Dar cum situatia devenea penibila, i-a inmanat documentul semnat, parafat, etc..
Indiferent de opinile diferite, amandoi erau oameni destepti, care recunosteau atat umorul cat si capacitatea celuilalt.
Si influenta opiniei publice…Sexul doamnei Karnabat,
De vreo luna mi se pare,
A sporit mult la vanzare,
Caci se vinde separat,
Fara doamna Karnabatlui Iuliu Maniu
Intr-un moment de grea povara/
Pentru sarmana tara-a mea,/
Eu unul stalp de cafenea,/
Inchin pentru un stalp de tara!
