Basarabia sub ruși. Notă.

« Prin tratatul de pace dela București din 1812 Basarabia, pământ românesc, trece sub stăpânirea rusească. Starea economică a provinciei la data acestei păci nenorocite era mai mult decât precară, datorita faptului că populația nu se ocupa cu cultivarea pământului roditor din frica deselor năvăliri a Tătarilor; din cauza rechizițiilor turcești, contractelor de furnizare impuse cu sila de către Poartă, ca și din cauza că Basarabia prezintă un teren, pe care se desfășurau adeseori răsboaie.

Cu toată starea precară a Basarabiei, Rușii îi atribuiau o mare importanță economică, ceeace se vede din cuvintele țarului Alexandru I, care în manifestul său din 5 August 1818 o numește « țara fertilă », precum și din prima descriere a Basarabiei alipite la Rusia, făcută de către protoiereul P. Cunițchi și numită « Scurtă descriere statistică a regiunei de pe Nistru, alipită la Rusia după tratatul de pace, încheiat de către Poarta otomană în București la 1812 »; (St. Petersburg 1812), înșiră următoarele cuvinte relative la Basarabia: « ...acest teritoriu, așezat între Prut și Nistru a fost grânarul Principatului moldovenesc... ».

Aceste cuvinte ne arată toată importanța Basarabiei din punct de vedere agricol, pentru Ruși, cari, pentru a ridica importanța ei economică și a intensifica cultivarea pământului, au populat-o ca coloniști aparținând unei civilizații superioare. Astfel în anii 1813 - 1815 au trecut din ducatul Varșoviei în Basarabia 1443 familii germane, iar dela 1816 - 1842 în județul Akerman (Cetatea-Albă) s’au format numeroasele colonii din coloniștii germani veniți din Wurtemberg. Prima colonie germană, înființată în 1814 purta numele de Tarutino. In 1815 s’au format coloniile: Crasnoe, Maloiaroslavet, Culm, etc. In anul 1862 numărul coloniștilor germani se ridică până la 28.000.

In afară de coloniștii germani în județul Akerman au mai venit coloniștii din Elveția franceză, bulgari și cazaci.

(…) Populația basarabeană începe să crească foarte repede. Astfel în 1812 avem 24.000 locuitori, iar în 1816 numărul lor atinge 500.000, iar în 1855 - 1.000.000. »

(Este păstrat limbajul textului din revista Viața Basarabiei, iunie, 1932)

Sursa
2010-10-02 10:28:35



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

18:46:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:48:06Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:27:43Festivalul Internațional de Comedie FESTIS —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
13:37:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:57:00ȘTIAȚI CĂ DEJA INTERNETUL ARE UN... SFÂNT PROTECTOR?... —» Leo Butnaru
04:15:41Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:10:00Éxito —» Andrei LANGA. Blogul personal
19:10:00Éxito —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:04:54Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:41:56Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:15:00DISCUL SAU PĂTRATUL, MALEVICI SAU JAPONEZII? —» Leo Butnaru
02:31:21Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:27:50Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
20:56:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
10:38:46A învins primarul în instanță —» Curaj.TV | Media alternativă
08:37:00DIN BIBLIOGRAFIA JURNALULUI —» Leo Butnaru
13:37:00Mortua est —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:37:00Mortua est —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:37:00Mortua est —» Andrei LANGA. Blogul personal
12:07:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:42:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:35:00Trecut —» Andrei LANGA. Blogul personal
11:35:00Trecut —» Andrei LANGA. Blogul personal
11:35:00Trecut —» Andrei LANGA. Blogul personal
04:09:00Fără Titlu —» Путепроводные Заметки