Basarabia sub ruși. Notă.

« Prin tratatul de pace dela București din 1812 Basarabia, pământ românesc, trece sub stăpânirea rusească. Starea economică a provinciei la data acestei păci nenorocite era mai mult decât precară, datorita faptului că populația nu se ocupa cu cultivarea pământului roditor din frica deselor năvăliri a Tătarilor; din cauza rechizițiilor turcești, contractelor de furnizare impuse cu sila de către Poartă, ca și din cauza că Basarabia prezintă un teren, pe care se desfășurau adeseori răsboaie.

Cu toată starea precară a Basarabiei, Rușii îi atribuiau o mare importanță economică, ceeace se vede din cuvintele țarului Alexandru I, care în manifestul său din 5 August 1818 o numește « țara fertilă », precum și din prima descriere a Basarabiei alipite la Rusia, făcută de către protoiereul P. Cunițchi și numită « Scurtă descriere statistică a regiunei de pe Nistru, alipită la Rusia după tratatul de pace, încheiat de către Poarta otomană în București la 1812 »; (St. Petersburg 1812), înșiră următoarele cuvinte relative la Basarabia: « ...acest teritoriu, așezat între Prut și Nistru a fost grânarul Principatului moldovenesc... ».

Aceste cuvinte ne arată toată importanța Basarabiei din punct de vedere agricol, pentru Ruși, cari, pentru a ridica importanța ei economică și a intensifica cultivarea pământului, au populat-o ca coloniști aparținând unei civilizații superioare. Astfel în anii 1813 - 1815 au trecut din ducatul Varșoviei în Basarabia 1443 familii germane, iar dela 1816 - 1842 în județul Akerman (Cetatea-Albă) s’au format numeroasele colonii din coloniștii germani veniți din Wurtemberg. Prima colonie germană, înființată în 1814 purta numele de Tarutino. In 1815 s’au format coloniile: Crasnoe, Maloiaroslavet, Culm, etc. In anul 1862 numărul coloniștilor germani se ridică până la 28.000.

In afară de coloniștii germani în județul Akerman au mai venit coloniștii din Elveția franceză, bulgari și cazaci.

(…) Populația basarabeană începe să crească foarte repede. Astfel în 1812 avem 24.000 locuitori, iar în 1816 numărul lor atinge 500.000, iar în 1855 - 1.000.000. »

(Este păstrat limbajul textului din revista Viața Basarabiei, iunie, 1932)

Sursa
2010-10-02 10:28:35



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

12:18:07Fautor lansează primul său spumant – Bliss —» Fine Wine
10:15:38Călărași Divin intră pe piața vinurilor  —» Fine Wine
05:13:03O EDIȚIE ROMÂNO ITALIANĂ —» Leo Butnaru
19:49:00Dragostea în faptă —» adevaruri biblice
05:10:06YES-EU —» Leo Butnaru
19:52:58Chișinăul în straie europene: Tradiție, diplomație și ritmuri rock de 9 Mai —» Curaj.TV | Media alternativă
04:14:50LACONIC —» Leo Butnaru
04:45:54COSMOGRAME —» Leo Butnaru
03:11:06oh —» turn up the silence
09:03:59„La izvoarele înțelepciunii” – etapa raională —» BPR Ungheni's Blog
06:35:46Moldova, în premieră la Bienala de arte din Veneția —» Fine Wine
05:54:02DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
12:34:13Clubul Premier Football. Terenuri în chirie și condiții moderne pentru copii. Europa acasă 💥👏💪 —» Sandu GRECU
16:01:00Patru asociații din Republica Moldova și România lansează platforma civică „Parteneriat pentru Europa” 📣 —» Sandu GRECU
13:55:00Acuză rele tratamente în Germania și Cehia —» Curaj.TV | Media alternativă
13:31:49Ce se întâmplă? | Vești bune din Ucraina —» Curaj.TV | Media alternativă
12:24:06L-au tîlhărit în subterană de cățel (ru) —» Curaj.TV | Media alternativă
12:20:58Grijă pentru biciclişti în Elveția – 🇨🇭 Zürich la nivelul următor! 🚲 —» Curaj.TV | Media alternativă
05:03:32RACURSIU —» Leo Butnaru
18:48:00Republica Moldova își propune dezvoltarea turismului balnear, cu suportul și expertiza României 🔝 —» Sandu GRECU
11:33:50A pictat, precum i-a dictat inima. Eleonora Romanescu —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
03:52:33UN POEM —» Leo Butnaru
17:18:11Stagflarea pieței zahărului în Moldova: atât deficitul, cât și creșterea prețurilor sunt posibile 🌞 —» Sandu GRECU
07:27:47MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS —» Leo Butnaru
06:57:00Fan Zimbru, deputat și fondator de club de fotbal. Sergiu Lazarencu despre stadionul național, Irina Rimes și Plaha 🔥🔥🔥 —» Sandu GRECU