Basarabia sub ruși. Notă.

« Prin tratatul de pace dela București din 1812 Basarabia, pământ românesc, trece sub stăpânirea rusească. Starea economică a provinciei la data acestei păci nenorocite era mai mult decât precară, datorita faptului că populația nu se ocupa cu cultivarea pământului roditor din frica deselor năvăliri a Tătarilor; din cauza rechizițiilor turcești, contractelor de furnizare impuse cu sila de către Poartă, ca și din cauza că Basarabia prezintă un teren, pe care se desfășurau adeseori răsboaie.

Cu toată starea precară a Basarabiei, Rușii îi atribuiau o mare importanță economică, ceeace se vede din cuvintele țarului Alexandru I, care în manifestul său din 5 August 1818 o numește « țara fertilă », precum și din prima descriere a Basarabiei alipite la Rusia, făcută de către protoiereul P. Cunițchi și numită « Scurtă descriere statistică a regiunei de pe Nistru, alipită la Rusia după tratatul de pace, încheiat de către Poarta otomană în București la 1812 »; (St. Petersburg 1812), înșiră următoarele cuvinte relative la Basarabia: « ...acest teritoriu, așezat între Prut și Nistru a fost grânarul Principatului moldovenesc... ».

Aceste cuvinte ne arată toată importanța Basarabiei din punct de vedere agricol, pentru Ruși, cari, pentru a ridica importanța ei economică și a intensifica cultivarea pământului, au populat-o ca coloniști aparținând unei civilizații superioare. Astfel în anii 1813 - 1815 au trecut din ducatul Varșoviei în Basarabia 1443 familii germane, iar dela 1816 - 1842 în județul Akerman (Cetatea-Albă) s’au format numeroasele colonii din coloniștii germani veniți din Wurtemberg. Prima colonie germană, înființată în 1814 purta numele de Tarutino. In 1815 s’au format coloniile: Crasnoe, Maloiaroslavet, Culm, etc. In anul 1862 numărul coloniștilor germani se ridică până la 28.000.

In afară de coloniștii germani în județul Akerman au mai venit coloniștii din Elveția franceză, bulgari și cazaci.

(…) Populația basarabeană începe să crească foarte repede. Astfel în 1812 avem 24.000 locuitori, iar în 1816 numărul lor atinge 500.000, iar în 1855 - 1.000.000. »

(Este păstrat limbajul textului din revista Viața Basarabiei, iunie, 1932)

Sursa
2010-10-02 10:28:35



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

08:14:47POEMELE UITĂRII —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:14:03DIAVOLUL —» Andrei LANGA. Blogul personal
06:05:48LECTURA ÎN EPOCA DIGITALĂ —» Leo Butnaru
11:30:25Cu cine-ar vota axa răului? —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
11:06:04모두의탐정 How to find evidence for a divorce case —» Curat Murdar, Coane Fanica
04:52:10De dincolo —» Jurnal A.
09:00:18Biblioteca de arte aniversară. 60 ani de la lansare —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
08:24:29Ce să faci când ai probleme în biserică din cauza politicii? – Vasile Filat —» Moldova Creștină
07:49:31Probleme, necazuri și ciori care se țin după tine… – Vasile Filat —» Moldova Creștină
05:57:13DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
01:36:46Am fost acasă, mamă —» penULTIMUL DAC
14:00:00Да на пишеш за себе си… —» Biblioteca Hristo Botev
11:36:31Să ne mobilizăm! Să gândim critic și să votăm corect la 3 noiembrie 2024! —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
06:28:19Strictul necesar —» Leo Butnaru
04:43:40DIN REVISTA PENTRU TINERI —» Leo Butnaru
17:25:00Febră electorală. DA și DA —» Argentina Gribincea's Blog
15:12:29 Ziua Bulgarilor Basarabeni —» Biblioteca Hristo Botev
17:38:16Joker: Folie à Deux —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
13:00:06Să fii curios, e de folos! —» Biblioteca Hristo Botev
09:40:37STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
05:48:22HAR, DAR ȘI MUNCĂ —» Leo Butnaru
04:40:35HAR, DAR ȘI MUNCĂ —» Leo Butnaru
19:45:15Au influențat scrierile apocrife creștinismul timpuriu? – Vasile Filat —» Moldova Creștină
18:53:00Febră electorală. Vom fi ceea ce alegem —» Argentina Gribincea's Blog
08:57:38Referendumul învrăjbirii noastre… —» blog cultural