Prin viață trecător...
Răsare soare blând ce arde amintiriȘi dorul mi-l înneacă în ocean de lacrimi,
Când buzele-ți șoptesc tristețea prin sclipiri,
Iar ochii varsă nervi, durere-n timp și patimi.
Încalecă pe vremi și colorează frunze,
Le dă cerneală vagă acoperind pământul,
În psihic se aruncă a sufletului muze
Păzindu-mi idealul și înnecându-mi gândul.
E liniștită,simplă și gri durerea noastră
E cald doarde-nțelegi ce se petrece-n jur,
Doar de privești atent și limped spre fereastră:
Cum timpul scurs în vid se duce în sejur.
Iar sentimentul moare, așa cum frunza cade,
Și-atunci realizezi că ești doar muritor,
Căci nu importă-n lume cine și unde șade,
Oricum esti călător, prin viață trecător...
Sursa
2010-10-01 17:20:23