Probatoriul în procesul penal.

In desfasurarea PP, invocarea si propunerea de probe, admiterea si administrarea lor constituie un fascicul de acte procedurale, care porta denumirea de probatoriu. Notiunea de probatoriu are 2 sensuri, fie cel de cugetare a probelor, fie cel de totalitate a probelor adunate si prezentate intr-un litigiu. Conform CPP probatoriul consta in invocarea de probe, admiterea si administrarea lor in scopul constatarii circumstantelor lor care au importanta pentru cauza. Probele administrate se verifica si apreciza de catre organul de urmarire penala sau instanta. Admiterea lat se defineste a fi ca situatia de a fi de acord cu ceva, a ingadui, a permite. Administrarea se considera folosirea folosirea unui mijloc de proba intr-un proces. Instanta de judecata se obliga sa verifice toate probele propuse de catre parti in vederea constatarii admisibilitatii, pertinentei, concludentei si utilitatii. Aprecierea probelor se face in baza intimei convingeri a reprezentantului organului de urmarire penala si a judecatorului.