şi nu mai am sufleţel geamăn …
cîndva , ea era o parte din mine : ceea ce simţeam eu , simţea şi ea , reacţionam similar în diverse situaţii, aveam aceleaşi preferinţe în nenumărate domenii … în prezent : atît de departe , departe în toate dimensiunile posibile… şi dacă stăm să derulăm înapoi tot ce fost , atîtea amintiri frumoase , atîta împlinire sufletească , atîta suflet… eu nu mai cred în noi , noi nu mai existăm : tu ştii asta , eu ştiu la fel … ştii, nu mă mai doare nimic , cici o vorbă pe care mi-o spui , nu mai încercăm să ne minţim că o să meargă , nu mai luptăm pentru că nu avem pentru ce. Etapă nesemnificativă? nu. are şi ea rolul ei. şi tu îl aveai , cîndva.ştii , tu eşti o parte frumoasă a trecutlui meu , însă prezentul nu mai are tangenţe cu el. Fii fericită …
Sursa
2010-09-24 21:28:52